Loredana Ionescu
Pe măsură ce martie avansează, România se confruntă cu o serie de schimbări semnificative în ceea ce privește condițiile meteorologice. Prognozele anunțate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) subliniază o tendință spre temperaturi neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului, cu posibile repercusiuni pe termen lung atât pentru agricultură, cât și pentru gestionarea resurselor naturale.
Prognoza meteo: Inversiune termică intensă, temperaturi extreme în martie
Elena Mateescu, directorul ANM, subliniază o tendință marcantă spre încălzirea vremii, estimând temperaturi care pot atinge și depăși 20 de grade Celsius, un scenariu mai tipic pentru luna aprilie. Această creștere termică vine după o iarnă caracterizată prin precipitații reduse, ceea ce accentuează preocupările legate de secetă și impactul său asupra agriculturii, scrie meteoradar.ro.
Pe parcursul săptămânii curente, temperaturile sunt prognozate să ajungă la valori de până la 19-20 de grade Celsius, cu maxime de peste 20 de grade spre sfârșitul săptămânii. Aceste condiții neobișnuite sunt acompaniate de un deficit de precipitații care, potrivit lui Mateescu, „nu sunt deloc încurajatoare pentru rezervele de apă necesare culturilor și alimentării populației”.
„Înțelegem că vine primăvara și temperaturile vor fi mai specifice pentru luna aprilie, un mijloc de primăvară, deoarece începând din a doua parte a acestei săptămâni, temperaturile vor ajunge chiar la 19-20 de grade, în special în capitală și în jumătatea sudică a țării. De mâine ne așteptăm la valori de 14-15 grade în partea de sud-vest a țării, însă vom mai avea o noapte rece, cu valori de aproape -9 grade. După aceea, temperaturile vor crește treptat, ajungând la 19-20 de grade, iar spre sfârșitul săptămânii chiar peste 20 de grade. […] O primăvară cu temperaturi cel puțin până la jumătatea lunii martie, se va caracteriza prin temperaturi peste medie„, a declarat directoarea ANM, Elena Mateescu.
„Cu siguranță datele la acest moment indică o probabilitate, ca cel puțin până la jumătatea lunii martie, să vorbim de o vreme cu temperaturi peste normalul termic al datei din calendar, pentru că și actualizarea estimărilor pentru luna martie indică o probabilitate ridicată, ca și această săptămână, și săptămâna viitoare, temperaturile medii specifice datei din calendar să se situeze ușor peste normalul termic. Și dacă în această săptămână vorbim de un deficit de precipitații, săptămâna viitoare, mai ales din a doua parte, este posibil să consemnăm și precipitații apropiate de normalul perioadei din calendar. Este bine că va ploua, ținând cont de faptul că primele două luni ale anului au debutat cu un deficit accentuat de precipitații. Nu trebuie să excludem aceste alternanțe pentru că cel puțin experiențele și fenomenele întâmplate, experiențele din punct de vedere meteorologic și fenomenele întâmplate în ultimii ani au arătat o tendință evidentă ca perioade călduroase urmate și de răciri bruște să devină tiparul normal de vreme. Până la acest moment ne putem exprima doar până la mijlocul lunii martie din această perspectivă pentru că estimările cu mai mult de 10 zile nu au un grad de acurateze care să permită surprinderea fenomenelor meteorologice extreme”, mai spune Elena Mateescu.
„În ceea ce privește precipitațiile, nu vor fi importante. De mâine, vremea se va schimba radical, atât din punct de vedere al cerului înnorat, cât și al ameliorării precipitațiilor. Din păcate, la noi nu vor fi precipitații semnificative. Începând de miercuri, poate mâine local și izolat în partea de nord-est sau la munte se vor înregistra unele ploi, dar săptămâna viitoare nu ne așteptăm la precipitații semnificative. Abia după săptămâna următoare ar putea să avem unele precipitații, dar nu cantități foarte mari. […] Încheiem lunile ianuarie și februarie cu cantități foarte mici de precipitații. În ianuarie am avut doar 45% din cantitatea normală de precipitații, iar în februarie doar 30%. Va fi nevoie de ploi pentru a asigura aprovizionarea satisfăcătoare cu apă, deoarece în mare parte din țară ne confruntăm cu o aprovizionare deficitară. Indiferent de forma precipitațiilor, este posibil ca la finalul primei luni de primăvară să apară primele zone secetoase”, a încheiat aceasta.
Impactul schimbărilor climatice
Situația actuală aduce în discuție mai multe riscuri asociate acestor schimbări. Unul dintre cele mai presante este deficitul de precipitații. În condițiile în care ultimele două luni au înregistrat o cantitate de precipitații mult sub media obișnuită, există o îngrijorare crescută cu privire la posibilele implicații pe termen lung asupra solului și resurselor de apă.
Meteorologii ANM, inclusiv Florinela Georgescu, subliniază faptul că acest tipar climatic poate nu doar să agraveze starea de secetă, dar și să perturbe ciclurile obișnuite de creștere ale plantelor și să afecteze fauna sălbatică.
„Încălzirea pe care o așteptăm acum înseamnă o creștere a temperaturilor pe parcursul zilelor viitoare care să fie cu mai mult de 10 grade, în unele zone, față de media climatologică a perioadei și, bineînțeles, cu mult mai mult față de perioada cu ger din februarie. S-a întâmplat și în alți ani ca primăvara să înceapă în forță, cu temperaturi ridicate, dar apoi să mai lase loc perioadelor cu temperaturi mai scăzute. De altfel, se știe că luna martie, prin definiție, este una capricioasă, una care poate avea perioade cu vreme cu aspect de început de sezon cald și alte perioade cu vreme mai degrabă cu aspect de sfârșit de iarnă. Acum am intrat într-o astfel de perioadă cu caracteristici de început de sezon cald”, a declarat, pentru AGERPRES, Florinela Georgescu, director Prognoză Meteorologică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
„Suntem într-o perioadă într-adevăr remarcabilă din punctul de vedere al evoluției termice și aceasta pentru că, la scară europeană, circulația maselor de aer a fost una destul de activă, de altfel caracteristică sfârșitului de iarnă. Repet: nu putem exclude total posibilitatea ca săptămânile viitoare să mai aducă și scurte episoade cu temperaturi mai scăzute, pentru că am văzut la sfârșitul lui februarie cum dinspre regiunile arctice există acum, la sfârșitul iernii, firesc de altfel, posibilitatea ca mase de aer foarte reci să își croiască drum până spre partea de sud, sud-est a continentului”, a adăugat Florinela Georgescu.
„Pe de altă parte, rămâne posibilitatea ca în nopțile cele mai reci, cum se va întâmpla în următoarele nopți ale acestei săptămâni, în zonele depresionare, temperaturile să mai coboare spre limita gerului, adică înspre minus 10 grade. Nu este o evoluție anormală aceasta. Este, clar, trecerea de la sezonul rece spre sezonul cald, dar în contextul anomaliilor pe care le înregistrăm în ultimii ani, cel mai mult ne atrage atenția și urmărim evoluția regimului de precipitații, forma precipitațiilor și posibilitatea ca acestea, în situația în care acestea trec în forma solidă, să fie însoțite de intensificări ale vântului. Altfel spus, posibilitatea de apariție, pe durată scurtă, a fenomenului de viscol. Am avut astfel de manifestări, în ultimii ani, în a doua parte a lunii martie și chiar la începutul lunii aprilie”, a adăugat meteorologul.
Sursa foto: Arhivă
