Nicolescu Daniela
Președintele rus Vladimir Putin a transmis, prin acțiuni și declarații recente, un mesaj categoric către Statele Unite, Europa și Ucraina: războiul declanșat de Rusia în februarie 2022 se va încheia doar în termenii impuși de Kremlin.
Potrivit unei analize publicate de The New York Times, liderul de la Moscova își întărește poziția prin intensificarea atacurilor aeriene, dar și printr-o serie de avertismente ferme adresate aliaților NATO.
Atacuri masive și incursiune fără precedent într-o țară NATO
Duminică, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei de la începutul invaziei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul de bombardamente a vizat mai multe orașe strategice, în încercarea de a slăbi infrastructura energetică și apărarea aeriană ucraineană.
Situația s-a complicat miercuri, când mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, membru NATO, marcând o premieră periculoasă. Autoritățile poloneze au confirmat că unele dintre drone au fost doborâte, însă incidentul este considerat un semnal clar al escaladării tensiunilor.
Premierul polonez Donald Tusk a reacționat imediat, cerând o coordonare strânsă între aliați. Incidentul ridică întrebări serioase privind securitatea frontierei estice a NATO și despre cum ar putea evolua conflictul în lunile următoare.
Mesajul lui Putin către Kiev: „Rezistența este inutilă”
La o conferință de presă susținută la Beijing, Vladimir Putin a transmis un mesaj direct către Ucraina: rezistența nu are șanse de reușită.
„Cred că există o anumită lumină la capătul tunelului. Dacă nu, atunci va trebui să rezolvăm toate sarcinile prin mijloace militare”, a declarat liderul rus, subliniind că armata ucraineană este „epuizată” și că unitățile sale de luptă „sunt în prezent ocupate în proporție de cel mult 47-48%”.
Prin aceste afirmații, Putin încearcă să inducă ideea că Ucraina se află într-o poziție defensivă fragilă și că este doar o chestiune de timp până când rezistența sa va ceda.
Sprijinul Chinei, Indiei și Iranului – semnal către Occident
Prezența lui Vladimir Putin la Beijing, alături de liderii Chinei, Indiei, Iranului și Coreei de Nord, a avut rolul de a demonstra că Rusia nu este izolată pe scena internațională. Kremlinul transmite astfel că are sprijin diplomatic și economic, în pofida sancțiunilor impuse de Occident.
Prin consolidarea acestor relații, Putin caută să contracareze influența NATO și să arate că Rusia are resursele necesare pentru a continua războiul pe termen lung.
Avertismentul pentru Europa: „Trupele voastre vor fi ținte legitime”
Putin și-a exprimat deschis frustrarea față de inițiativele statelor europene de a forma o „coaliție a celor dornici” care să sprijine Ucraina în eventualitatea unui nou atac masiv rusesc.
„Partidul războiului vrea să lupte cu Rusia până la ultimul ucrainean”, a declarat liderul de la Kremlin. În plus, Putin a avertizat că orice trupe occidentale desfășurate pe teritoriul Ucrainei „vor fi considerate ținte legitime pentru distrugere”.
Aceste declarații sporesc temerile legate de posibilitatea extinderii conflictului dincolo de granițele Ucrainei, mai ales după incidentele recente din Polonia.
Putin îl laudă pe Trump și câștigă timp
Un alt element semnificativ este relația pe care Putin încearcă să o cultive cu fostul și actualul președinte american, Donald Trump. Liderul rus a declarat la Beijing că „administrația Trump încearcă să găsească o soluție” la conflict „prin mijloace pașnice”.
În realitate, analiștii consideră că Putin folosește aceste declarații pentru a câștiga timp și pentru a diviza poziția Statelor Unite în raport cu războiul. Rusia insistă asupra obținerii unor „garanții de securitate” care ar limita drastic suveranitatea Ucrainei și influența NATO în regiune.
„Vom respecta acele garanții de securitate care, desigur, trebuie dezvoltate atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina”, a spus Putin, subliniind că discuțiile pe acest subiect nu au fost încă abordate „la un nivel serios”.
Analiza experților: Rusia testează NATO
Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că atacurile cu drone asupra Poloniei reprezintă un „test calculat” al Rusiei.
„Putin mizează pe relația cu Donald Trump pentru a anihila o eventuală reacție militară a NATO, dar și pentru a evalua disponibilitatea alianței de a apăra fiecare centimetru al teritoriului său”, a explicat Naumescu.
Incidentul scoate în evidență fragilitatea echilibrului de securitate în Europa de Est și presiunea crescândă asupra statelor membre NATO de a răspunde coordonat.
Mesajul lui Vladimir Putin este clar: Rusia nu are de gând să renunțe și vrea să impună condițiile încheierii războiului. Atacurile masive, incursiunile în spațiul NATO și declarațiile dure sunt menite să transmită Kievului și Occidentului că Moscova nu va ceda.
Rămâne de văzut dacă SUA, Europa și Ucraina vor reuși să găsească o strategie comună care să contracareze agresiunea Rusiei și să prevină extinderea conflictului în regiune.
