Grigore Madalina
Calendar ortodox 14 noiembrie 2025. Începutul Postului Nașterii Domnului, 14 noiembrie. Zi de prăznuire pentru Sfântul Apostol Filip și Sfântul Grigorie Palama
Postul Nașterii Domnului, cunoscut și ca Postul Crăciunului, deschide pentru credincioși perioada de pregătire pentru marea sărbătoare a venirii lui Hristos în lume. Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil, iar începutul lui are loc, de regulă, la data de 15 noiembrie. Atunci când această zi cade miercuri sau vineri, rânduiala prevede ca lăsatul secului să se facă cu o zi înainte, adică pe 14 noiembrie.
Calendar ortodox 14 noiembrie 2025. Începe postul Nașterii Domnului
Calendar ortodox 14 noiembrie 2025. Ziua de 14 noiembrie devine astfel un moment de trecere. Credinciosul lasă în urmă alimentația obișnuită și intră într-o perioadă de post, rugăciune și împăcare. În aceeași zi, Biserica îi cinstește pe Sfântul Apostol Filip și pe Sfântul Grigorie Palama, două mari repere ale credinței ortodoxe.
Această suprapunere nu este întâmplătoare în conștiința credincioșilor. Modelul de viață al apostolului și al marelui ierarh devine un sprijin pentru cel care începe Postul Nașterii Domnului, un drum care cere răbdare, echilibru și credință lucrătoare.
Prin pomenirea lor, începutul Postului Crăciunului capătă un conținut mai bogat. Nu este doar o schimbare de regim alimentar, ci și o chemare la lumină, la misiune și la aprofundarea rugăciunii inimii.
Biserica mai pomenește în această zi și pe Sfântul Mucenic Constantin cel din Idra, întărind ideea de mărturisire și fidelitate față de Hristos până la capăt.
Semnificația începutului Postului Nașterii Domnului
Postul Nașterii Domnului are o durată de 40 de zile și pregătește sufletul pentru praznicul din 25 decembrie. Este un post de bucurie, așezat sub semnul luminii care vine în lume prin Hristos. Spre deosebire de Postul Paștelui, mai aspru și orientat spre pocăință profundă, Postul Crăciunului are un caracter mai blând, dar nu mai puțin serios.
În rânduiala Bisericii, se vorbește despre „lăsatul secului”, momentul în care credinciosul renunță la produsele de origine animală. Pentru începutul Postului Nașterii Domnului, lăsatul sec se face, de regulă, în seara zilei de 14 noiembrie. Dacă această dată cade miercuri sau vineri, se trece la post cu o zi înainte, pentru a respecta regulile legate de zilele de post săptămânale.
Această rânduială subliniază legătura dintre calendarul liturgic și viața de zi cu zi. Credinciosul își organizează mesele, programul și activitățile în acord cu timpul sfințit de Biserică.
Începutul Postului Nașterii Domnului este și o invitație la schimbare lăuntrică. Postul alimentar este doar primul pas. Urmează postul de gânduri rele, înmulțirea rugăciunii și apropierea de Sfânta Spovedanie și de Sfânta Împărtășanie.
Astfel, pentru cel care se pregătește conștient, Postul Crăciunului devine un drum către copilăria credinței, către simplitate și bunătate. În această lumină, cinstirea Sfântului Apostol Filip și a Sfântului Grigorie Palama chiar în prima zi de post capătă o semnificație aparte, fiind modele de curaj, credință și rugăciune neîncetată.
Viața și misiunea Sfântului Apostol Filip
Calendar ortodox 14 noiembrie 2025. Sfântul Apostol Filip are originea în Betsaida Galileii, același oraș din care proveneau și alți ucenici ai Mântuitorului. Este al treilea apostol chemat de Hristos la misiune, iar Evanghelia după Ioan îl arată drept un om deschis, cu inimă atentă la adevăr.
După întâlnirea cu Hristos, Filip îl caută pe Natanael și îi spune cu bucurie: „Am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege și prooroci, pe Iisus, fiul lui Iosif cel din Nazaret” (Ioan 1,45). Această mărturisire simplă surprinde esența misiunii lui: îl întâlnește pe Hristos și nu păstrează bucuria pentru sine, ci o transmite și altora, potrivit creștinortodox.ro.
După Înălțarea Domnului la cer, Sfântul Apostol Filip a continuat să vestească Evanghelia. Tradiția arată că a propovăduit în Asia și în zone întinse ale lumii vechi. Documente descoperite mai recent pomenesc și prezența lui pe meleagurile locuite astăzi de români.
Potrivit cercetărilor istorice, Sfântul Apostol Filip l-ar fi însoțit pe Sfântul Apostol Andrei în zona Sciției, identificată cu Dobrogea de astăzi. Profesorul universitar Emilian Popescu subliniază această idee și afirmă că Filip poate fi așezat alături de Andrei ca misionar pe pământ românesc. Pentru credinciosul de azi, această interpretare întărește legătura dintre începuturile creștinismului și spațiul românesc.
Sfârșitul pământesc al apostolului a venit în cetatea Hierapolis, din centrul Asiei Mici. Acolo a fost răstignit cu capul în jos, dând mărturie până la capăt despre Hristos.
Biserica îl cinstește printr-un tropar scurt și plin de sens:
„Apostole Sfinte Filip, roagă pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de păcate, sufletelor noastre.”
Pentru credinciosul care începe Postul Nașterii Domnului, viața Sfântului Apostol Filip devine un îndemn la mărturisire. A găsit pe Hristos și L-a arătat și altora. A primit iertare și a cerut același dar pentru cei pe care i-a întâlnit.
Sfântul Grigorie Palama, teolog al luminii necreate
În aceeași zi, Biserica îl pomenește pe Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, unul dintre cei mai importanți teologi ai Ortodoxiei. Născut în anul 1296 la Constantinopol, Grigorie a primit o educație aleasă, stăpânind toate disciplinele superioare ale vremii.
Cu toate că avea o carieră strălucită deschisă în față, tânărul Grigorie a ales calea monahismului. La aproximativ 20 de ani s-a retras la Muntele Athos, intrând în obștea Mănăstirii Vatoped, sub îndrumarea părintelui Nicodim. Acolo a fost tuns în monahism și a început o viață de asceză, rugăciune și studiu.
Ulterior, Sfântul Grigorie a viețuit și în alte locuri athonite, precum Marea Lavră „Sfântul Atanasie Athonitul” și Schitul Glossia. În aceste așezăminte a deprins rugăciunea inimii, isihasmul devenind pentru el nu doar o practică, ci un mod de viață.
Din cauza incursiunilor turcești din jurul anului 1326, Grigorie s-a mutat la Tesalonic împreună cu doisprezece monahi isihaști. Acolo a fost hirotonit preot și a continuat să trăiască în asceză, petrecând cinci zile pe săptămână în rugăciune și tăcere, iar sâmbăta și duminica slujind Sfânta Liturghie și predicând credincioșilor.
După o perioadă, s-a întors la Athos și s-a așezat la schitul „Sfântul Sava”, aproape de Marea Lavră. În deceniul următor, numele lui avea să fie legat de marea controversă isihastă. De partea cealaltă se aflau monahul Varlaam și discipolii lui, între care călugărul bulgar Akyndinos, patriarhul Ioan XIV Kalekas și chiar împăratul Andronic al III-lea Paleologul.
Varlaam și adepții lui susțineau că omul nu poate cunoaște pe Dumnezeu decât printr-o teologie intelectuală, speculativă, respingând experiența directă a harului și a luminii dumnezeiești. Sfântul Grigorie Palama a apărat experiența sfinților isihaști, arătând că Dumnezeu rămâne inaccesibil în esența Sa, dar Se face cunoscut oamenilor prin energiile Sale necreate.
Această învățătură a fost formulată în scrieri precum „Triade în apărarea sfinților isihaști” și „Tomul Aghiorit”. Sinodul de la Constantinopol din 1341, ținut la Biserica „Sfânta Sofia”, a confirmat poziția Sfântului Grigorie. Controversele au continuat însă, iar în 1344 el a fost chiar întemnițat.
În 1347 a fost eliberat și numit Arhiepiscop al Tesalonicului, iar Sinodul de la Vlaherne din 1351 a apărat în mod solemn caracterul ortodox al învățăturilor sale.
Sfântul Grigorie Palama a trecut la Domnul pe 14 noiembrie 1359. Potrivit tradiției, înainte de mutarea sa la cele veșnice, i s-a arătat Sfântul Ioan Gură de Aur, chemându-l cu cuvintele: „Spre Înălțimi! Spre Înălțimi!”.
A fost canonizat la nouă ani după moarte, iar moaștele sale se păstrează la Tesalonic. Biserica îl prăznuiește de două ori pe an: pe 14 noiembrie și în a doua duminică din Postul Mare.
Troparul său îl arată ca pe un luminător al credinței:
„Luminătorule al dreptei credințe, sprijinul Bisericii și învățătorule, podoaba monahilor, apărătorule cel nebiruit al teologilor; făcătorule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre.”
Pentru credinciosul care începe Postul Nașterii Domnului, Sfântul Grigorie Palama este un model de rugăciune adâncă și de teologie a inimii. El arată că viața duhovnicească nu este teorie, ci întâlnire reală cu Dumnezeu prin har.
Sfântul Mucenic Constantin cel din Idra, mărturisitor al credinței
Pe lângă Sfântul Apostol Filip și Sfântul Grigorie Palama, Biserica îl pomenește în această zi și pe Sfântul Mucenic Constantin cel din Idra. Viața lui este legată de statornicia în credință și de curajul mărturisirii în vremuri grele.
Prin amintirea lui, începutul Postului Nașterii Domnului capătă încă o dimensiune. Credinciosul nu este chemat doar la post și rugăciune, ci și la fidelitate față de Hristos, indiferent de încercările prin care trece.
Astfel, data de 14 noiembrie adună laolaltă începutul Postului Crăciunului și cinstirea unor sfinți mari. Credinciosul care intră în această perioadă de pregătire are în față trei repere puternice: misiunea Sfântului Apostol Filip, rugăciunea și teologia Sfântului Grigorie Palama și mărturisirea Sfântului Mucenic Constantin.
În lumina acestor exemple, Postul Nașterii Domnului se deschide nu doar ca o simplă rânduială alimentară, ci ca un drum de credință, lumină și speranță, trăit în ritmul Bisericii și însoțit de rugăciunea sfinților.
