Georgescu Dragos
Cazul lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, continuă să stârnească ample controverse în spațiul public și în mediul juridic. După ani întregi de procese, condamnări, rejudecări și căi extraordinare de atac, dosarul a ajuns din nou în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au formulat un recurs în casație, calea extraordinară de atac care ar putea modifica definitiv soarta acestui dosar extrem de mediatizat.
Răsturnare de situație în cazul lui Mario Iorgulescu. Decizie de ultim moment luată de procurori
Totul a început în septembrie 2019, când Mario Iorgulescu, aflat sub influența alcoolului și a cocainei, a provocat un accident teribil pe Șoseaua Chitilei din București. Conducând cu peste 160 km/h și trecând pe culoarea roșie a semaforului, bolidul său Aston Martin a intrat în coliziune frontală cu o altă mașină. În urma impactului violent, un tânăr de 24 de ani și-a pierdut viața pe loc.
Ancheta a stabilit că Iorgulescu se afla într-o stare de furie și gelozie, după o ceartă cu fosta sa prietenă. În august 2020, acesta a fost trimis în judecată pentru omor și conducere sub influența substanțelor psihoactive.
În februarie 2023, Tribunalul București l-a condamnat la 15 ani și 8 luni de închisoare.
În octombrie 2023, Curtea de Apel București a redus pedeapsa la 13 ani și 8 luni, menținând încadrarea de omor.
Nemulțumit de această soluție, Mario Iorgulescu a apelat la o cale extraordinară de atac: recursul în casație. Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-un complet format din judecătoarele Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Enescu, a analizat cazul. Într-o decizie controversată, cu opinia separată a judecătorului Enescu, ÎCCJ a admis recursul și a schimbat încadrarea faptei din omor în ucidere din culpă.
Dosarul s-a reîntors la Curtea de Apel București, unde a fost rejudecat. În decembrie 2024, instanța a pronunțat o nouă sentință: 8 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă. Decizia a stârnit reacții dure din partea opiniei publice, mulți considerând că pedeapsa este prea blândă raportat la gravitatea faptei și la circumstanțele în care a fost produs accidentul.
În tot acest timp, Mario Iorgulescu nu a executat nicio zi de detenție, fiind internat și ulterior stabilit în Italia, unde autoritățile judiciare au refuzat extrădarea.
Noul recurs în casație formulat de procurori
La 12 septembrie 2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a depus un nou recurs în casație la Înalta Curte. Termenul de judecată a fost fixat pentru 20 noiembrie. Procurorii nu au dorit să dezvăluie motivarea exactă a recursului, subliniind doar că argumentele vor fi susținute de reprezentanții Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
În paralel, și firma de asigurare City Insurance, obligată să plătească despăgubiri familiei victimei, a formulat o altă cale extraordinară de atac – contestația în anulare. Pentru această procedură, Instanța Supremă a stabilit termen pe 15 octombrie.
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac prevăzută de Codul de procedură penală, prin care se poate solicita anularea unei hotărâri definitive dacă aceasta a fost pronunțată cu încălcarea gravă a legii. Spre deosebire de apel, această procedură nu reanalizează probele, ci verifică legalitatea deciziei anterioare.
În cazul lui Mario Iorgulescu, procurorii ar putea solicita fie anularea condamnării pentru ucidere din culpă și revenirea la încadrarea de omor, fie stabilirea unei noi pedepse. Însă, până la dezbaterea din noiembrie, toate scenariile rămân speculative.
Argumentele care au schimbat încadrarea juridică
Una dintre cele mai controversate decizii ale Înaltei Curți a fost schimbarea încadrării din omor în ucidere din culpă. Judecătoarele care au susținut această soluție au argumentat că, deși Mario Iorgulescu a condus sub influența alcoolului și drogurilor, cu o viteză extrem de mare, el nu a avut intenția directă de a ucide.
„Nu a folosit mașina ca pe un mijloc pentru suprimarea vieții victimei”, au motivat judecătoarele, subliniind că intenția sa era de a ajunge la un club din București, nu de a provoca un accident mortal.
Această interpretare a legii a împărțit mediul juridic și opinia publică în două tabere: unii au considerat-o corectă din punct de vedere tehnic, alții au acuzat-o de exces de clemență față de fiul unui om influent.
Victima și familia îndurerată
În tot acest timp, familia tânărului de 24 de ani decedat în accident așteaptă dreptate. Viața lor a fost marcată ireversibil de acea noapte fatidică din 2019. În fața instanței, rudele victimei au cerut pedepse exemplare și au criticat repetatele amânări și schimbări de încadrări juridice care au prelungit drama.
Despăgubirile financiare stabilite în instanță au fost greu de obținut, mai ales în contextul problemelor City Insurance. Pentru familie, însă, banii nu pot compensa pierderea suferită.
Mario Iorgulescu a fost transferat în Italia de către familie la câteva zile după accident, sub pretextul unor probleme medicale. Autoritățile italiene au refuzat extrădarea, invocând motive legate de starea de sănătate și de cadrul legal intern. Astfel, chiar dacă în România au existat condamnări definitive, Iorgulescu nu a fost niciodată încarcerat.
Această situație ridică semne de întrebare legate de cooperarea judiciară europeană și de modul în care statele membre UE pot aplica pedepse pentru persoane aflate pe teritoriul altor țări.
Reacțiile avocaților
Contactat de HotNews, avocatul Virgil Boglea, apărătorul lui Mario Iorgulescu, a precizat că va formula un punct de vedere oficial doar după ce va primi acordul lui Gino Iorgulescu, tatăl și tutorele legal al inculpatului. Până atunci, linia apărării rămâne neclară, dar este de așteptat ca argumentele să se concentreze pe menținerea încadrării de ucidere din culpă și pe evitarea unei pedepse mai mari.
Cazul Mario Iorgulescu a devenit emblematic pentru felul în care societatea românească percepe justiția. Mulți îl consideră un exemplu de cum influența și resursele pot influența soarta unui proces. Alții, însă, atrag atenția că legislația românească este complexă și permite interpretări diferite, ceea ce poate conduce la soluții aparent contradictorii.
Indiferent de interpretări, rămâne o realitate incontestabilă: un tânăr nevinovat și-a pierdut viața, iar familia sa așteaptă de peste șase ani ca vinovatul să își ispășească pedeapsa.
