Mirela Loșniță
Regiunile din România unde oamenii trăiesc cel mai mult atrag atenția datorită factorilor care contribuie la această longevitate. În contextul unei vieți sănătoase, specialiștii subliniază importanța unui stil de viață activ și a evitării zonelor poluate. Această realitate este confirmată de numeroase mărturii ale vârstnicilor care locuiesc în regiuni montane, unde aerul curat și un ritm de viață echilibrat au un impact semnificativ asupra sănătății lor.
Un exemplu relevant este oferit de o femeie care afirmă că secretul pentru menținerea unei forme fizice bune constă în aerul curat de munte și alimentația naturală: „Aici e aer curat și nu e poluare ca la oraș cu betoane”, a declarat aceasta într-un interviu pentru ProTV. Aceasta este o mărturie vie a beneficiilor pe care mediul natural le poate oferi pentru sănătatea pe termen lung.
Pe lângă aerul curat, un stil de viață activ reprezintă un alt factor esențial pentru longevitate
Un pensionar intervievat a explicat cum își păstrează sănătatea fizică și mentală prin mișcare continuă: „La pensie, o viață activă din toate punctele de vedere – corp, suflet, minte. Tot timpul am fost în mișcare și toată viața mea am făcut sport.” Această abordare holistică este un exemplu al modului în care activitatea fizică regulată poate contribui la o îmbătrânire sănătoasă.
Datele recente oferite de Eurostat arată că speranța de viață a femeilor în România este, în medie, cu aproximativ nouă ani mai mare decât a bărbaților. Regiunile cu cea mai ridicată speranță de viață pentru femei sunt București-Ilfov, unde media este de 79,9 ani, urmată de regiunea Centru cu 79,5 ani, Sud-Vest Oltenia cu 79,4 ani și Nord-Est cu 79,1 ani. Aceste statistici sugerează că femeile din aceste regiuni beneficiază de un mediu de viață mai sănătos și, probabil, de un acces mai bun la servicii medicale.
În schimb, pentru bărbați, speranța de viață este mai scăzută în toate regiunile, dar cea mai mare se înregistrează tot în București-Ilfov, cu o medie de 72,9 ani. La polul opus, regiunile Sud-Est și Nord-Est prezintă valori mai scăzute ale speranței de viață pentru bărbați, media fiind de aproximativ 70,4 ani.
Sociologul Alin Tomus explică aceste diferențe prin variațiile în calitatea vieții și accesul la servicii medicale de calitate: „Calitatea vieții ridicată în anumite zone explică parțial speranța de viață mai ridicată. Accesul la servicii medicale de calitate, aceste diferențe sunt parțial explicate și de modul în care este dezvoltată această țară. În zonele puternic industrializate unde cotele de poluare sunt mai ridicate, calitatea vieții și speranța de viață au tendința de a fi mai scăzute.”
Comparații cu media Uniunii Europene
Comparativ cu media Uniunii Europene, România se situează sub această medie în ceea ce privește speranța de viață. În țări precum Spania, Italia și Malta, media speranței de viață este de aproximativ 83 de ani, datorită climatului cald și nivelului de trai ridicat. Aceste state beneficiază de factori geografici favorabili, acces la alimente sănătoase și servicii medicale de calitate, dar și de un nivel de poluare mai scăzut. Aceste condiții se reflectă direct în speranța de viață mai ridicată a locuitorilor.
Faptul că România nu atinge media europeană este un semnal de alarmă, indicând necesitatea îmbunătățirii condițiilor de viață și a accesului la servicii medicale în anumite regiuni. Diferențele regionale în calitatea vieții, poluarea și accesul la resurse esențiale sunt factori cheie care trebuie abordați pentru a crește speranța de viață la nivel național.
Prin urmare, exemplele oferite de vârstnicii care trăiesc în medii naturale și mărturiile lor despre beneficiile unui stil de viață sănătos pot servi drept inspirație pentru politici publice menite să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții în toată România.
