Reorganizarea anului școlar 2025-2026: schimbări majore în învăţământul preuniversitar românesc

Pe măsură ce ne apropiem de startul noului an școlar 2025–2026, sistemul educațional românesc traversează transformări structurale însemnate. Legea nr. 141/2025 – denumită și „Legea Bolojan” – impune reorganizarea rețelei școlare pentru eficientizare și sustenabilitate. Ministerul Educației, în colaborare cu inspectoratele școlare și autoritățile locale, a demarat un amplu proces de comasare a unităților care nu îndeplinesc criteriile legale de funcționare independentă. În cele ce urmează îți prezint concret ce schimbări sunt prevăzute, ce impact vor avea și cum se vor reflecta în practica educațională.

Citește și

Avertizare de ultima ora! Nu iesiti din casa! Incepe la ora...

Pragurile legale în vigoare și contextul reorganizării

Legea 141/2025 stabilește că pentru a funcționa cu personalitate juridică, o școală trebuie să aibă minimum 500 de elevi, o grădiniță minimum 250 de preșcolari, iar unitățile speciale minimum 50 de elevi. Prin urmare, unitățile care nu ating aceste praguri sunt vizate de reorganizare, fie prin fuziune, ființe arondate, fie preluate de alte școli.

Analiza inițială a relevat că aproximativ 850 de unități cu personalitate juridică nu respectă aceste limite. Dintre acestea, 507 – adică peste 8 % din total – vor deveni structuri arondate altor școli, fără închidere fizică, dar pierzând astfel autonomia administrativă.

Ce presupune transformarea în structuri arondate

Această reorganizare nu afectează activitatea zilnică: școlile continuă să funcționeze în aceleași clădiri, cu aceiași profesori și elevi. Totuși, posturile de directori din unitățile reorganizate dispar, la fel și bugetele separate – toate fiind preluate de școala absorbantă.

Personalul didactic, auxiliar și administrativ este transferat automat la unitatea absorbantă sau la structura nou-înființată, iar elevii – la fel – sunt preluați fără întreruperea studiilor, împreună cu activele și arhiva școlii reorganizate.

Procedura implementării reorganizării

Procesul a fost demarat prin ordinele ministrului Educației nr. 5197 și 5198, din 6 august 2025, care reglementează reorganizarea unităților și constituirea normelor didactice. Inspectoratele școlare, împreună cu autoritățile locale, au transmis lista unităților propuse pentru comasare până pe 8 august 2025. ARACIP și ministerul au analizat propunerile și au aprobat reorganizările până pe 13 august, urmând ca ordinele finale să fie comunicate până pe 25 august. Totul, înainte de începerea cursurilor.

Exemple concrete de comasări: ce se schimbă în teritoriu

Județul Arad

Inspectoratul Școlar Județean Arad a înaintat propuneri pentru reorganizarea unor grădinițe, școli gimnaziale și licee. Printre acestea:

• Școala gimnazială din Sânicolau Mic va deveni structură a Liceului Teoretic „Adam Muller Guttenbrunn”

• Școala Gimnazială „Ilarion Felea” va fi structură a Școlii Gimnaziale „Iosif Moldovan”

• Liceul „Caius Iacob” se reorganizează cu Școala Gimnazială „Regina Maria”

• Liceul „Henri Coandă”, Liceul „Aurel Vlaicu” și Colegiul de Construcții și Protecția Mediului vor forma un nou Liceu Tehnologic

• Școala gimnazială din Sâmbăteni va fi structură a celei din Păuliș, iar Fiscut va fi structură a Șagului

• O grădiniță din Chișineu-Criș va fi arondată liceului local

• Școala din Agrișu Mare va deveni structură a școlii din Târnova

Județul Bistrița-Năsăud

ISJ BN a propus comasarea a 11 unități: Liceul Economic Năsăud cu Liceul Silvic „Transilvania”, anumite grădinițe între ele, creșe cu grădinițe, școli gimnaziale subordonate liceelor, etc. Nu vor exista mutări fizice; doar un singur director va coordona unitățile comasate.

Alte județe

• Gorj (Târgu Jiu): Școala Generală „Pompiliu Marcea” (nr. 11) ar urma să fie arondată Liceului cu Program Sportiv, iar Școala Generală „Ecaterina Teodoroiu” (nr. 2) va funcționa ca structură a Colegiului Tehnic „Gheorghe Magheru”.

• Giurgiu: Prefectul a anunțat 11 unități din județ vizate de comasare, deoarece au sub 500 de elevi sau 250 de preșcolari.

Atitudini și reacții: sindicatele, autoritățile locale, părinții

Sindicatele din învățământ (trei federații importante) se opun ferm „Legii Bolojan” și au convocat o acțiune civică pentru abrogarea acesteia. Au demarat strângerea de semnături pentru un nou proiect legislativ.

Primarii și inspectoratele au încercat să minimizeze impactul în comunități rurale, asigurând că nicio unitate aflată într-un UAT cu un singur centru școlar nu va fi închisă sau mutată, pentru a nu perturba accesul elevilor la școală.

Ministerul Educației a subliniat că măsurile au ca prioritate „interesul superior al copilului”, menținerea normelor didactice și o educație incluzivă de calitate, în contextul crizei bugetare. Nu este vorba despre reducerea efectivă a posturilor (cu excepția celor de directori), ci despre reducerea fragmentării rețelei școlare.

Impactul reorganizării asupra elevilor și cadrelor didactice

Continuitate educațională

Elevii sunt preluați automat, fără întreruperea frecvenței sau a curricula, împreună cu arhiva și activele școlii absorbite. Astfel, procesul de învățământ nu este afectat.

Cadrele didactice și cele auxiliare

Toate tipurile de personal – didactic, auxiliar și administrativ – sunt transferate la noile unități absorbante, cu păstrarea drepturilor și obligațiilor, conform statelor de personal și catedralelor reorganizate.

Doar directorii unităților reorganizate pierd postul, acesta fiind integrat în structura noii entități juridice.

Calendarul implementării