Ana Sasu
România nu îndeplinește în acest moment niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro, iar prioritatea imediată trebuie să rămână corectarea dezechilibrelor fiscale și reducerea deficitului bugetar. Mesajul a fost transmis de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care a explicat că trecerea la moneda unică europeană nu poate fi tratată ca o simplă schimbare de monedă, ci ca un proces amplu, cu implicații economice, politice și sociale.
În cadrul unei conferințe de presă susținute joi, guvernatorul BNR a arătat că România are obligația, în baza tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de a adopta la un moment dat moneda euro, însă a evitat să avanseze un termen concret, subliniind că în prezent țara nu este pregătită pentru acest pas.
Isărescu a insistat asupra faptului că obiectivul imediat trebuie să fie reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% și menținerea indicatorilor macroeconomici într-o zonă stabilă pentru o perioadă suficient de lungă, astfel încât România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb, etapă obligatorie înainte de adoptarea euro.
România trebuie să își corecteze mai întâi dezechilibrele fiscale
Guvernatorul BNR a explicat că România nu poate discuta serios despre aderarea la zona euro în condițiile în care nu îndeplinește criteriile economice necesare, iar corecția fiscală trebuie să reprezinte principalul obiectiv al perioadei următoare.
„Noi suntem pregătiţi să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebaţi pe mine dacă ţara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, ţara nu este pregătită şi prioritatea este să facem această corecţie fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experienţa din 2014 ne arată că, dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb. Acolo se spune clar: îndeplineşti criteriile de performanţă şi, pe urmă, stai cel puţin doi ani în mecanismul cursurilor de schimb şi nu se schimbă nimic. Nu trebuie să schimbi TVA-ul, nu trebuie să… Rezişti şi cursul de schimb este şi el stabil”, a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că simpla atingere temporară a unor ținte nu este suficientă și că România trebuie să demonstreze că poate păstra o disciplină fiscală pe termen mai lung, fără schimbări bruște care să afecteze stabilitatea economică.
Unul dintre punctele esențiale este reducerea deficitului bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut, criteriu prevăzut pentru aderarea la zona euro. În plus, statul trebuie să dovedească faptul că poate menține inflația, dobânzile și cursul de schimb în limite compatibile cu cerințele europene.
Intrarea în mecanismul cursurilor de schimb este obligatorie
Mugur Isărescu a amintit că, înainte de adoptarea efectivă a monedei euro, România trebuie să intre în mecanismul european al cursurilor de schimb și să rămână acolo pentru cel puțin doi ani, fără dezechilibre majore.
Această etapă este importantă deoarece demonstrează că economia poate funcționa într-un regim de stabilitate și că moneda națională nu este supusă unor fluctuații necontrolate.
Guvernatorul BNR a explicat că experiența trecutului arată că simpla atingere a unor criterii nu este suficientă dacă acestea nu pot fi menținute. România a avut în trecut momente în care s-a apropiat de condițiile necesare, însă ulterior indicatorii s-au deteriorat.
El a adăugat că, odată intrată în acest mecanism, România ar trebui să mențină stabilitatea politicilor economice și fiscale, fără modificări importante care să dezechilibreze economia.
În 2014, România era mult mai aproape de zona euro
Mugur Isărescu a amintit că în anul 2014 România îndeplinea o mare parte dintre criteriile necesare pentru aderarea la zona euro, în special datorită unui deficit bugetar redus și unor indicatori macroeconomici mai stabili.
Cu toate acestea, contextul extern și evoluțiile ulterioare au făcut ca procesul să nu continue.
În anii care au urmat, România a trecut prin mai multe perioade de creștere economică, dar și prin dezechilibre fiscale care au îndepărtat obiectivul aderării la zona euro.
Procesul de pregătire a fost reluat în diferite etape, iar BNR a participat la grupuri de lucru și comisii dedicate trecerii la moneda unică europeană.
Aceste demersuri au fost însă întrerupte în jurul anului 2018, iar ulterior pandemia de Covid-19, criza energetică și războiul din Ucraina au schimbat prioritățile economice ale României și ale Uniunii Europene.
„Nu putem intra repede în zona euro doar ca să ne disciplineze alții”
Guvernatorul BNR a respins ideea potrivit căreia România ar putea accelera aderarea la zona euro doar pentru a beneficia de o disciplină fiscală impusă din exterior.
Isărescu a explicat că statele care doresc să intre în mecanismul cursurilor de schimb trebuie să demonstreze înainte de toate că își pot menține singure indicatorii macroeconomici și că nu depind de intervenții externe pentru a evita dezechilibrele.
„Deci nu este vorba să atingi aşa: hai să ating acum ţintele, după care mai vedem noi. Şi, mai periculos decât asta, nu se poate discuta în termenii următori: hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează cei de acolo. Vă spun că nu merge. După criza Greciei, nu cred că Uniunea Europeană şi cei care judecă acolo, dacă nu văd că ne putem autodisciplina să păstrăm indicatorii noi (…) nu cred că avem şanse să fim acceptaţi în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat Mugur Isărescu.
El a făcut referire și la experiența Greciei, subliniind că instituțiile europene sunt mult mai prudente atunci când analizează capacitatea unui stat de a intra în zona euro.
În opinia sa, România trebuie să demonstreze că poate menține disciplina fiscală și economică înainte de a solicita intrarea în mecanismul cursurilor de schimb.
Trecerea la euro nu este doar o decizie a BNR
Un alt mesaj important transmis de Mugur Isărescu este că adoptarea monedei euro nu poate fi decisă exclusiv de Banca Națională.
BNR are un rol tehnic important, poate pune la dispoziție specialiști și poate contribui la stabilirea unui parcurs economic realist, însă decizia finală aparține autorităților politice.
Guvernul și Parlamentul trebuie să stabilească momentul în care România este pregătită să înceapă oficial procesul de aderare la zona euro, iar acest lucru presupune o strategie comună și o susținere politică pe termen lung.
„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leul cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente şi politice şi sociale. Se duce până în toată societatea. Şi nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a subliniat Mugur Isărescu, potrivit Observator.
Adoptarea euro presupune schimbări importante pentru întreaga economie
Trecerea de la leu la euro ar avea efecte majore asupra economiei, asupra sistemului bancar, asupra contractelor și asupra modului în care sunt calculate prețurile, salariile și economiile populației.
De aceea, procesul trebuie pregătit cu mult timp înainte, iar autoritățile trebuie să se asigure că economia este suficient de stabilă pentru a absorbi schimbarea.
Adoptarea euro presupune inclusiv modificări tehnice și administrative, adaptarea sistemelor informatice, schimbarea modului de afișare a prețurilor și pregătirea instituțiilor financiare.
În plus, populația trebuie informată din timp pentru a evita confuziile și pentru a înțelege modul în care vor fi convertite salariile, pensiile, creditele și economiile.
Isărescu a atras atenția tocmai asupra acestei complexități, insistând că procesul nu trebuie tratat ca o simplă schimbare de bancnote.
Deficitul bugetar rămâne principala problemă
Pentru România, cea mai importantă provocare rămâne în prezent deficitul bugetar ridicat, iar reducerea lui necesită măsuri fiscale care pot fi dificil de implementat.
Guvernul trebuie să găsească un echilibru între reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și protejarea economiei de măsuri prea dure care ar putea afecta consumul și investițiile.
Isărescu a sugerat că procesul de corecție fiscală trebuie nu doar început, ci și menținut pe termen suficient de lung pentru a câștiga încrederea instituțiilor europene.
Această stabilitate este esențială dacă România vrea să demonstreze că poate respecta condițiile necesare aderării la zona euro.
România nu are în prezent un calendar clar pentru adoptarea euro
De-a lungul anilor au fost avansate mai multe termene pentru trecerea României la moneda euro, însă niciunul dintre ele nu s-a concretizat.
În lipsa îndeplinirii criteriilor economice, stabilirea unei date exacte ar fi prematură, iar Mugur Isărescu a evitat să ofere o nouă estimare.
Mesajul său este că discuția despre calendar poate deveni realistă abia după ce România reușește să reducă deficitul și să își stabilizeze indicatorii macroeconomici.
Până atunci, obiectivul principal trebuie să fie consolidarea economiei și crearea condițiilor necesare pentru intrarea în mecanismul cursurilor de schimb.
Euro rămâne o obligație asumată prin aderarea la Uniunea Europeană
Chiar dacă în prezent România nu este pregătită, adoptarea monedei euro rămâne un obiectiv pe termen lung.
Spre deosebire de statele care au obținut derogări speciale, România s-a angajat prin tratatul de aderare să adopte moneda unică atunci când va îndeplini condițiile necesare.
Prin urmare, problema nu este dacă România va trece la euro, ci când va putea face acest lucru în condiții economice sustenabile.
Mugur Isărescu a transmis că BNR este pregătită să participe la proces atunci când societatea și autoritățile vor fi pregătite, însă momentul actual nu oferă încă baza necesară pentru relansarea accelerată a demersurilor.
România trebuie mai întâi să își corecteze deficitul, să își stabilizeze economia și să demonstreze că poate menține această disciplină, iar abia ulterior poate începe o discuție realistă despre intrarea în mecanismul cursurilor de schimb și, în final, despre renunțarea la leu în favoarea monedei euro.
Sursa foto: Arhivă
