Ministerul Apărării Naționale pregătește modificări importante pentru sistemul rezerviștilor voluntari din România. Un proiect de ordonanță de urgență, pus recent în dezbatere publică, propune schimbarea regulilor prevăzute de Legea 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.
Cea mai importantă măsură îi vizează pe românii care au făcut deja armata sau au activat în structurile de apărare și ordine publică. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, aceste persoane nu vor mai putea deveni rezerviști voluntari.
Ministerul susține că noul sistem ar urma să fie construit aproape exclusiv din persoane fără experiență militară anterioară. În paralel, sunt propuse și alte schimbări importante privind vârsta maximă, instruirea anuală și obligațiile rezerviștilor.
Proiectul nu este încă în vigoare și poate suferi modificări până la adoptarea finală.
Cine va mai putea deveni rezervist voluntar
În prezent, legislația permite atât civililor fără pregătire militară, cât și foștilor militari sau rezerviștilor să semneze contracte de rezervist voluntar.
Ministerul Apărării vrea acum să schimbe complet această regulă. Potrivit proiectului, sistemul rezerviștilor voluntari ar urma să fie destinat doar persoanelor care nu au făcut serviciul militar activ.
Astfel, rezerviștii voluntari ar urma să provină exclusiv din rândul civililor care aleg să urmeze pregătire militară în rezervă.
Proiectul propune eliminarea articolului care permitea foștilor militari, soldaților profesioniști sau funcționarilor publici cu statut special să intre în sistem după încetarea activității.
Sunt vizate persoanele care au activat în structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În forma actuală a legii, aceste categorii puteau continua activitatea în sistemul rezerviștilor voluntari după retragerea din activitate. Noua variantă elimină această posibilitate.
Ministerul consideră că reorganizarea sistemului va permite formarea unei rezerve voluntare noi, bazate pe recrutarea și instruirea civililor.
Contractele unor rezerviști vor înceta
Proiectul prevede și măsuri cu efect direct asupra celor deja încadrați în sistemul rezerviștilor voluntari.
Contractele rezerviștilor proveniți din rândul cadrelor militare, soldaților și gradaților profesioniști ar urma să înceteze după intrarea în vigoare a ordonanței.
Această schimbare ar afecta persoanele care au avut anterior cariere militare și care activează acum ca rezerviști voluntari.
Practic, sistemul ar urma să fie reorganizat astfel încât să funcționeze doar cu persoane fără experiență militară anterioară.
Măsura este una dintre cele mai importante modificări incluse în proiectul aflat în dezbatere publică.
În prezent, mulți rezerviști voluntari provin tocmai din rândul foștilor militari, deoarece aceștia au deja pregătire și experiență în domeniu.
Noua abordare schimbă însă filosofia sistemului și mută accentul pe recrutarea civililor.
Autoritățile nu au anunțat deocamdată câți rezerviști voluntari ar putea fi afectați direct de această modificare.
Limita de vârstă scade la 44 de ani
O altă schimbare importantă propusă de Ministerul Apărării vizează limita maximă de vârstă pentru rezerviștii voluntari.
În prezent, legea stabilește limite diferite în funcție de categorie. Cadrele militare rezerviști voluntari pot avea până la 55 de ani, iar soldații și gradații până la 50 de ani.
Prin noul proiect, limita maximă ar urma să fie redusă la 44 de ani pentru toate categoriile.
MApN explică faptul că măsura urmărește întinerirea rezervei voluntare și creșterea perioadei în care rezerviștii pot fi instruiți și utilizați.
Ministerul consideră că o rezervă mai tânără poate răspunde mai eficient cerințelor actuale ale sistemului de apărare.
Reducerea limitei de vârstă ar putea restrânge însă numărul persoanelor eligibile pentru intrarea în sistem.
În același timp, autoritățile susțin că schimbarea este necesară pentru adaptarea rezerviștilor la noile cerințe operaționale și tehnologice, potrivit Playtech.
Perioade mai lungi de instruire pentru rezerviști
Proiectul aduce modificări și în privința pregătirii anuale a rezerviștilor voluntari.
În prezent, perioada de instruire este de 15 zile pe an. Noua variantă propusă de minister stabilește o durată între minimum 15 zile și maximum 30 de zile calendaristice anual.
Pregătirea ar urma să fie realizată în unitatea militară unde rezervistul este încadrat.
Ministerul Apărării susține că extinderea perioadei de instruire este necesară pentru creșterea nivelului de pregătire și pentru consolidarea capacității operaționale.
Autoritățile consideră că actualul sistem nu permite întotdeauna o pregătire suficientă pentru noile cerințe militare.
Prin instruirea mai lungă, rezerviștii ar urma să participe la activități suplimentare de pregătire tactică și operațională.
Modificarea vine într-un context în care mai multe state europene discută despre consolidarea rezervelor militare și adaptarea sistemelor de apărare.
Obligații noi pentru cei încadrați în sistem
Proiectul introduce și obligații suplimentare pentru rezerviștii voluntari.
Aceștia vor trebui să anunțe rapid unitatea militară în cazul modificării unor date personale importante.
În plus, rezerviștii vor avea obligația să informeze structurile militare dacă sunt implicați în situații considerate grave.
Sunt vizate evenimente care pot afecta imaginea armatei, patrimoniul Ministerului Apărării, siguranța națională sau capacitatea operațională a forțelor armate.
Noile reguli urmăresc, potrivit ministerului, o monitorizare mai atentă a personalului încadrat în sistemul de rezervă voluntară.
Proiectul schimbă și regulile privind recrutarea rezerviștilor.
În prezent, selecția este realizată de structurile specializate ale ministerului. Noua variantă extinde responsabilitatea recrutării către toate structurile din cadrul MApN.
Autoritățile susțin că această schimbare va accelera procesul de recrutare și va face sistemul mai eficient.
Ministerul Apărării consideră că reorganizarea este necesară pentru adaptarea rezervei voluntare la noile obiective militare și de securitate.
Deocamdată, toate modificările se află în faza de dezbatere publică și pot fi schimbate înainte de adoptarea finală a ordonanței.
Sursa foto: Arhivă






















