Vanatoru Andreea
Românii care vor pierde 15% din pensie, în acest an! Guvernul României a lansat recent un nou proiect legislativ care vizează reducerea pensiilor speciale, în special ca urmare a solicitărilor venite din partea Comisiei Europene, în contextul reformelor asumate pentru accesarea fondurilor europene. Inițiativa se concentrează în mod deosebit asupra pensiilor speciale acordate magistraților, care au ajuns să fie percepute ca dezechilibrate și nesustenabile din punct de vedere bugetar.
Ce se întâmplă cu pensiile speciale ale magistraților
În prezent, pensia medie bazată pe contributivitate – adică suma lunară primită de un pensionar care a contribuit la sistemul public de pensii pe parcursul activității sale – este de aproximativ 2.700 de lei. În contrast, pensia medie a unui magistrat care beneficiază de un regim special depășește considerabil acest prag, situându-se în jurul valorii de 25.000 de lei lunar. Așadar, pensia unui magistrat este, în medie, de aproape 10 ori mai mare decât cea a unui pensionar obișnuit.
Un aspect esențial al acestei diferențe îl constituie natura pensiei speciale a magistraților: aproximativ 75% din valoarea acesteia nu provine din contribuțiile efective ale beneficiarilor în timpul vieții active, ci reprezintă o subvenție acordată de stat – adică bani plătiți direct din bugetul public, fără acoperire în contribuții. Această disproporție a generat ample controverse în societate și a devenit un punct cheie în negocierile dintre autoritățile române și instituțiile europene, care cer un sistem de pensii mai echitabil și sustenabil.
Noua lege propusă aduce schimbări mari
Noua lege propusă de Guvernul României aduce modificări semnificative în modul de calcul al pensiilor speciale, cu scopul de a reduce impactul bugetar și de a răspunde cerințelor venite din partea partenerilor europeni. Formula actuală, care stabilește pensia specială la 80% din media veniturilor brute realizate în ultimii patru ani de activitate, va fi înlocuită cu un sistem mai restrictiv. Conform noii formule, procentul se va reduce la 65%, ceea ce va conduce, în medie, la o diminuare cu aproximativ 15% a valorii pensiilor speciale.
Astfel, pensia specială medie, care în prezent se situează în jurul valorii de 25.000 de lei pe lună, va scădea până la aproximativ 21.400 de lei lunar. Cu toate acestea, proporția din pensie care nu este acoperită prin contribuții – adică partea subvenționată de stat – rămâne în continuare foarte mare. Din pensia medie estimată conform noii legi, aproximativ 16.000 de lei vor fi plătiți direct de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că subvenția publică rămâne dominantă în structura acestor venituri.
Comisia pentru muncă din Camera Deputaților a emis un aviz favorabil
Proiectul de lege a trecut deja de o etapă importantă în procesul legislativ: Comisia pentru muncă din Camera Deputaților a emis un aviz favorabil. De asemenea, inițiativa a primit și girul Consiliului Fiscal – un organism de specialitate esențial în evaluarea sustenabilității măsurilor de politică fiscală și bugetară. Această aprobare indică faptul că proiectul este considerat conform cu principiile de echilibru bugetar și reformă economică.
În prezent, proiectul de lege privind reformarea pensiilor speciale urmează o procedură accelerată în Parlament, ceea ce înseamnă că autoritățile intenționează să îl adopte într-un termen cât mai scurt, probabil pentru a demonstra progres în fața Comisiei Europene în privința angajamentelor de reformă. Dacă acest proiect va fi votat și promulgat, se preconizează că o parte semnificativă dintre pensiile speciale va fi redusă. Cu toate acestea, chiar și în urma aplicării noilor reguli, magistrații vor continua să beneficieze de pensii net superioare mediei naționale, păstrând un statut privilegiat în sistemul public de pensii.
Legea ar putea fi contestată la Curtea Constituțională a României,
Pe fondul tensiunilor generate de această reformă, există deja semnale că legea ar putea fi contestată la Curtea Constituțională a României, așa cum s-a întâmplat și cu tentative similare din trecut. Aceste posibile contestații ar putea întârzia sau chiar bloca aplicarea efectivă a noilor prevederi.
De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis deja un aviz negativ asupra pachetului legislativ care vizează pensiile din justiție. CSM își justifică opoziția prin faptul că, în opinia sa, pensiile speciale nu sunt cauza principală pentru care România riscă sau a riscat pierderea unei tranșe de 230 de milioane de euro din fondurile europene. Astfel, instituția contestă legătura directă făcută între reformarea pensiilor speciale și respectarea jalonului privind sustenabilitatea sistemului de pensii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
