Tradiții și obiceiuri mai puțin știute din Săptămâna Patimilor. Ce se spune despre sufletele celor care mor în această perioadă

Săptămâna Mare este una dintre cele mai importante perioade din calendarul religios ortodox. Cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Sfântă, marchează ultimele zile din viața pământească a lui Iisus Hristos.

Citește și

Iubita lui Rareș Ion rupe tăcerea. Acuzații grave la adresa lui Maru după ce tânărul...

Această săptămână începe cu Sâmbăta lui Lazăr și continuă până în Sâmbăta Mare, momentul de dinaintea Învierii. Este un timp de post, rugăciune, curățenie trupească și sufletească.

Pentru credincioși, fiecare zi din Săptămâna Mare are o însemnătate aparte. Fiecare gest, fiecare slujbă și fiecare tradiție ne amintește de jertfa Mântuitorului.

Mai jos găsești o explicație clară a fiecărei zile, precum și tradițiile mai puțin cunoscute, care dau profunzime acestei perioade sfinte.

Lunea Mare și începutul curățeniei sufletești

Săptămâna Patimilor începe cu Lunea Mare, ziua în care se pune accent pe purificare. În biserici se citește pilda smochinului neroditor, blestemat de Hristos pentru că nu a adus roade.

Simbolic, această imagine îi îndeamnă pe credincioși să se analizeze interior. Fără roadele credinței, fără fapte bune și fără pocăință sinceră, sufletul riscă să devină asemenea smochinului: inutil.

Tot în această zi este amintită povestea lui Iosif cel frumos, vândut de frații săi. Este simbolul dreptății, al curăției și al suferinței care duce spre mântuire.

Obiceiuri legate de Lunea Mare

Femeile încep curățenia generală în casă. Se aerisesc camerele, se spală geamurile și se scoate tot ce e vechi. Nu este doar o curățenie fizică, ci una simbolică – în pregătirea sufletului pentru Înviere.

Se spune că ceea ce este început în Lunea Mare va merge bine tot anul. De aceea, mulți aleg să rezolve conflicte sau să înceapă o perioadă de iertare și împăcare cu cei dragi.

Marțea Seacă: Ziua în care ne gândim la sfârșit

Marțea din Săptămâna Mare este cunoscută și sub numele de Marțea Seacă. Nu are nimic de-a face cu mâncarea, ci cu secătuirea lăuntrică a omului de păcate și griji lumești.

În biserici, se citește Predica de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos vorbește despre distrugerea Templului din Ierusalim, dar și despre sfârșitul lumii.

Este o zi a introspecției. Hristos le spune ucenicilor să fie pregătiți, pentru că ziua și ceasul în care va veni Domnul nu sunt cunoscute.

Ce tradiții se păstrează în Marțea Seacă

Se spune că în această zi nu este bine să se lucreze pământul sau să se coasă, pentru că semnele acestea aduc secetă sau nenorociri.

De asemenea, credincioșii evită vorbele grele și conflictele, pentru că se consideră o zi a liniștii și a echilibrului interior.

Miercurea Mare: Trădarea și iertarea

Miercurea Mare este una dintre cele mai intense zile din punct de vedere spiritual. Este ziua în care Iuda Iscarioteanul l-a trădat pe Hristos, acceptând să-l vândă pentru 30 de arginți.

Tot în această zi este pomenită și femeia păcătoasă, care i-a uns picioarele Mântuitorului cu mir. Prin gestul ei, și-a arătat căința și iubirea.

Este o zi a contrastelor: între trădare și iertare, între păcat și pocăință.

Ce nu trebuie să faci în Miercurea Mare

Tradiția spune că nu este voie să speli rufe. Apa devine simbol al lacrimilor Maicii Domnului, iar tulburarea apei prin spălare ar atrage ghinion, transmite click.ro.

De asemenea, se evită orice zgomot sau ceartă. Este o zi de post și tăcere. Un moment potrivit pentru rugăciune și introspecție.

Unii credincioși rostesc rugăciuni în genunchi, în fața icoanei Mântuitorului, cerând iertare pentru trădările proprii, mai mici sau mai mari.

Joia Mare: Ziua celor 12 Evanghelii și începutul tainelor

Joia Mare este una dintre cele mai complexe zile ale Săptămânii Patimilor. În biserici, se citesc cele 12 Evanghelii, care cuprind momentele dramatice din ultimele ore ale lui Iisus:

• spălarea picioarelor ucenicilor, ca simbol al slujirii,
• Cina cea de Taină, unde este instituită Sfânta Împărtășanie,
• rugăciunea din Grădina Ghetsimani,
• trădarea și prinderea lui Hristos.

Joia Mare este ziua în care gospodinele încep să vopsească ouăle, în special cu roșu – culoarea sângelui lui Hristos.

Obiceiuri mai puțin știute în Joia Mare

În această zi nu se mai bat clopotele. Se folosesc toacele din lemn, care marchează începutul durerii.

Se spune că dacă ouăle roșii sunt vopsite în Joia Mare, ele nu se strică tot anul. De aceea, multe gospodine țin cu strictețe această tradiție.

Totodată, este interzis să se adauge oțet în mâncare – un simbol direct al suferinței lui Hristos, căruia i s-a dat oțet pe cruce.

Vinerea Mare: Ziua Răstignirii și a durerii

Vinerea Mare este cea mai tristă zi a creștinătății. Este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, a murit și a fost îngropat.

Este zi de post negru – mulți credincioși aleg să nu mănânce și să nu bea nimic până la apusul soarelui.

Seara, în biserici se cântă Denia Prohodului și are loc procesiunea în jurul bisericii, cu trecerea pe sub Sfântul Aer, ca semn al smereniei și al jertfei.

Ce este interzis în Vinerea Mare

Este interzis să se lucreze pământul, să se spele sau să se coacă. Este o zi de doliu, iar liniștea trebuie păstrată.

De asemenea, nu se consumă urzici și oțet, ca aluzie la batjocura îndurată de Hristos.

Tradiția spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor. Dacă e senin, vara va fi secetoasă.

Sâmbăta Mare: Liniște, curățenie și pregătirea pentru Înviere

Sâmbăta Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor. Este o zi de liniște, în care Hristos se odihnește în mormânt.

Credincioșii pregătesc casa și mâncarea pentru noaptea Învierii.

La miezul nopții, se merge la biserică pentru a lua Lumină. Fiecare aduce un coș cu pască, ouă roșii și cozonac, care vor fi sfințite.

Este o zi a așteptării și a speranței.

Tradiții mai puțin cunoscute din Săptămâna Patimilor

Pe lângă tradițiile binecunoscute, există și unele mai puțin știute, dar încă păstrate în unele sate:

Citirea Psaltirii se oprește

Conform învățăturii bisericești, în Joia Mare se oprește citirea Psaltirii. Aceasta nu se reia decât după Săptămâna Luminată.

Este o pauză simbolică, în care accentul cade pe meditație și tăcere.

Spălatul rufelor este interzis

În Miercurea Mare, dar și în Joia și Vinerea Mare, nu este voie să se spele rufe. Se spune că tulburarea apei aduce nefericire și întrerupe sacralitatea acestor zile.

Fără oțet în mâncare

O altă tradiție veche este interdicția de a pune oțet în mâncare în Joia și Vinerea Mare. Este o formă simbolică de respect față de suferința lui Hristos.

Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor în Săptămâna Mare

O credință populară spune că cei care mor în Săptămâna Patimilor au un drum mai greu spre lumină.

Tradiția afirmă că în această perioadă porțile Raiului sunt închise, iar sufletele trebuie să aștepte Învierea pentru a păși în lumină.

În schimb, cei care mor în Săptămâna Luminată, imediat după Paște, ajung direct în Rai, fără să treacă prin Judecata de Apoi.

Este o credință care evidențiază caracterul sacru al acestei săptămâni și intensitatea spirituală a fiecărei zile.