Mirela Loșniță
Guvernul anunță modificări importante în programul „Sprijin pentru România”, destinat persoanelor vulnerabile. Una dintre cele mai vizibile schimbări din 2025 vizează cardurile sociale de alimente: beneficiarii nu vor mai primi câte 250 de lei de șase ori pe an, ci doar două tranșe a câte 125 de lei. Deși prima încărcare a fost efectuată în luna iunie, data exactă pentru a doua tranșă rămâne neclară. Autoritățile evită să ofere termene precise, alimentând incertitudinea în rândul celor care depind de aceste fonduri.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că suma de 125 de lei promisă pentru fiecare tranșă va fi virată până la finalul anului. În acest context, cei care așteaptă a doua plată din 2025 ar trebui să primească banii în lunile rămase din an, însă fără o dată clară. Programul a fost modificat față de anii precedenți, când românii primeau ajutorul în șase tranșe bianuale, de câte 250 de lei, în perioade asociate sărbătorilor sau altor momente sociale importante.
Schimbări la cardurile sociale în 2025
Până acum, în 2025, o singură tranșă de 125 de lei a fost alimentată pe carduri, în luna iunie. Oficialii guvernamentali nu au precizat dacă următoarea plată se va face în noiembrie sau decembrie, dar au garantat că suma va fi virată „până la finalul anului”.
Reducerea numărului de plăți și a valorii anuale reprezintă o ajustare majoră a programului. Dacă în 2024 o persoană vulnerabilă primea 1.500 de lei pe an, în 2025 suma totală scade la doar 250 de lei. Conform declarațiilor ministrului Pîslaru, fondurile europene disponibile pentru această categorie s-au epuizat în mare parte în perioada 2021-2024.
„Deci, practic, în perioada asta, (…) s-au cheltuit practic toate banii pe care le avem pe perioada 2021-2027. Practic, în anul acesta ce a fost nevoie a fost să suplimentăm bugetul din alte operațiuni ca să putem să ne asigurăm că avem resurse măcar pentru aceste plăți de 125 de lei de două ori pe an prinse în legislație pentru categoriile cele mai vulnerabile din România, pentru care o sumă de 125 de lei este o sumă care contează”, a spus Dragoș Pîslaru la Antena 3.
În perioada 2022-2023, România a utilizat aproximativ 580 de milioane de euro din fondurile alocate pentru sprijinul social. În 2024, alte 300 de milioane au fost direcționate către aceste programe, dintr-o alocare totală de 865 de milioane de euro. Pentru 2025, Guvernul a fost nevoit să găsească soluții de suplimentare din alte capitole bugetare, pentru a garanta continuitatea programului.
Spre deosebire de anii trecuți, când în preajma sărbătorilor importante erau acordate sume suplimentare, în 2025 nu sunt prevăzute plăți speciale. Cei 125 de lei oferiți de două ori pe an sunt singura formă de sprijin în cadrul programului de tichete sociale pentru alimente și mese calde.
Suma poate fi utilizată doar în rețeaua de comercianți parteneri, exclusiv pentru produse alimentare sau mese gătite. Valabilitatea fiecărei tranșe este de 12 luni. Utilizarea pentru alcool, tutun sau produse nealimentare este interzisă.
Cine mai beneficiază de voucherele sociale în 2025
Pentru a primi acești bani, beneficiarii trebuie să se încadreze în limitele de venit stabilite de legislație. Printre aceștia se numără:
- pensionarii cu venituri mici;
- persoanele cu dizabilități;
- familiile monoparentale sau cu mai mulți copii, aflate în situații sociale dificile.
Eligibilitatea se stabilește automat, în baza datelor furnizate de instituții precum Casa Națională de Pensii, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială sau Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În paralel cu discuțiile despre cardurile sociale, vicepremierul Tanczos Barna a transmis că, în ciuda constrângerilor bugetare, statul garantează plata la timp a tuturor salariilor și pensiilor. Acesta a precizat că nu vede posibilă o indexare a acestor venituri în 2025, dar asigură că obligațiile curente vor fi onorate.
„Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna.
Tanczos Barna a mai precizat că anumite măsuri, precum înghețarea salariilor și a pensiilor, sunt considerate temporare, dar eliminarea unor sporuri va deveni definitivă. În opinia sa, o eventuală relaxare fiscală ar putea apărea în a doua jumătate a anului 2026, dacă echilibrul bugetar va fi restabilit.
„Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna.
„Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna.
„În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna.
