Românii care au contracte de furnizare a energiei electrice cu PPC, Hidroelectrica sau alți furnizori importanți de pe piață vor primi în perioada imediat următoare o notificare oficială legată de o schimbare esențială. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis un ordin prin care obligă furnizorii să informeze toți clienții că, începând cu 1 iulie 2025, schema de plafonare și compensare a prețurilor la electricitate va expira.
Ordinul emis de ANRE stabilește că toți furnizorii de energie electrică trebuie să trimită, până cel târziu la data de 10 iunie 2025, o notificare scrisă către clienții finali. Scopul acestei informări este de a anunța în mod clar că, începând cu luna iulie, tarifele nu vor mai fi susținute prin sprijin guvernamental, iar prețul final facturat va fi cel stabilit prin contractul existent sau actualizat în funcție de condițiile economice.
Schimbări majore pentru românii cu contracte la PPC și Hidroelectrica
Totodată, notificarea va conține și detalii despre faptul că schimbarea furnizorului este gratuită, nu implică intervenții tehnice și poate fi realizată de orice consumator, dacă dorește o altă ofertă.
Potrivit specialiștilor din domeniu, încetarea schemei de sprijin va avea un impact semnificativ asupra valorii facturilor. În funcție de consum, facturile la energie ar putea crește chiar și cu 121%, conform simulărilor făcute de experți în energie. Acest salt de prețuri vine pe fondul liberalizării complete a pieței energiei, prevăzută pentru 1 iulie 2025.
În paralel, furnizorii trebuie să le ofere clienților acces la „Comparatorul de oferte-tip de furnizare a energiei electrice” – un instrument online pus la dispoziție de ANRE pentru ca utilizatorii să poată analiza și compara toate ofertele disponibile în regim concurențial.
Ministrul Energiei promite sprijin pentru consumatorii vulnerabili
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat public că, odată cu expirarea schemei de compensare, Guvernul pregătește mecanisme noi de protecție, direcționate exclusiv către românii vulnerabili.
„De la 1 iulie expiră schema de compensare – plafonare şi sprijinul statului va fi direcţionat către consumatorii vulnerabili. Acesta este planul. Noi lucrăm pe mai multe scenarii şi angajamentul este acelaşi: să nu lăsăm niciun român în urmă”, declara ministrul Sebastian Burduja, săptămâna trecută.
Burduja a dat asigurări că facturile nu vor exploda și a cerut răbdare și încredere în măsurile pe care le pregătește Ministerul Energiei împreună cu partenerii instituționali.
Ministrul a precizat, într-o postare amplă, că România trebuie să-și păstreze echilibrul între investițiile în energie verde și cele în surse de bază, cum ar fi hidrocentralele, centralele nucleare sau gazele naturale.
”Energia României trebuie să fie sigură, ieftină şi curată – în această ordine de priorităţi. Avem nevoie de energie verde, pentru care am obţinut peste 10 miliarde EUR din fonduri nerambursabile (parcuri solare, eoliene, baterii, investiţii în reţele), dar şi de energie în bandă (hidro, nuclear, gaz, cărbune). Avem nevoie de fiecare MW. În context, reţineţi aceste cifre: România a redus emisiile CO2 cu 77% între 1990 şi 2022, cel mai mult din UE. Majoritatea din sectorul energetic. România are cele mai mici emisii CO2/capita din UE, după Suedia, iar UE contribuie cu doar 4,8% din emisiile globale”, spune ministrul Energiei.
Potrivit ministrului, investițiile în sectorul energetic din ultimii doi ani au totalizat 14 miliarde de euro, fonduri nerambursabile atrase prin programe europene.
În 2023, au fost puși în funcțiune peste 1250 MW în capacități noi, iar pentru 2024, planul este de a dubla această cifră, cu peste 2500 MW. Burduja susține că fiecare megawatt adăugat înseamnă facturi mai mici pentru consumatori și independență energetică sporită pentru România.
Neptun Deep și hidrocentralele blocate, priorități strategice
Ministrul Energiei insistă că proiectele strategice, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră (Neptun Deep) și finalizarea hidrocentralelor rămase în impas, sunt esențiale pentru viitorul energetic al țării.
”Da, Neptun Deep trebuie să meargă mai departe pentru a aduce 20 de miliarde EUR la buget şi pentru a dubla producţia de gaz românesc – să depindă alţii de noi, nu noi de alţii. Da, proiectele hidrocentralelor blocate de zeci de ani, cu grad de finalizare mare (între 70 şi 98%) trebuie duse la bun sfârşit. Vorbim de 700MW hidro şi peste 2 miliarde EUR investite de statul român în aceste proiecte. Şi da, când o instanţă constată că un proces a fost pornit abuziv, cel care contestă trebuie să respecte decizia instanţei şi să plătească sumele dispuse de instanţă. Sunt mii de ONG-uri care luptă cu bună credinţă pentru o cauză şi respectă legea, tot respectul pentru ele. Există 2-3 ONG-uri care sabotează constant proiectele energetice, iar legea e egală pentru toţi. Nu voi face niciodată rabat de la respectarea legii. Nu voi accepta niciodată să girez sau să tac în faţa acţiunilor care subminează independenţa şi securitatea energetică a României”, afirmă Burduja
Ministrul a semnalat că, în perioada recentă, a fost ținta unor atacuri și știri false, pe care le atribuie intereselor care se simt deranjate de reformele inițiate în sectorul energetic. Oficialul guvernamental amintește că, în ultimii trei ani, schema de plafonare și compensare a oferit românilor al patrulea cel mai ieftin tarif la gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.
Ce trebuie să facă românii în perioada următoare
Toți consumatorii casnici vor primi, până cel târziu pe 10 iunie 2025, informarea obligatorie din partea furnizorilor, care va cuprinde:
- data la care expiră schema de sprijin (30 iunie 2025)
- prețul energiei după 1 iulie, conform contractului
- dreptul de a schimba gratuit furnizorul
- acces la platforma ANRE pentru compararea ofertelor
Românii sunt sfătuiți să analizeze cu atenție ofertele, să verifice contractele existente și să decidă, în mod informat, ce opțiune le oferă cel mai bun raport calitate-preț în noul context de piață complet liberalizată.




















