Redactia PlumMedia
Cancerul colorectal este o afecțiune gravă, una dintre cele mai frecvente neoplazii diagnosticate în România. Statisticile îngrijorătoare arată că peste 13% din totalul cancerelor depistate la pacientul adult sunt colorectale. În fiecare an, 13.500 de persoane află că au cancer colorectal, incidența depășind de multe ori cifrele legate de cancerul pulmonar. Cele mai multe cazuri de cancer colorectal apar după vârsta de 50 de ani, dar incidența continuă să fie în creștere și la persoanele mai tinere, sub 45 de ani. Un screening, procedură relativ simplă și fără durere, cu sedare, poate depista în faze incipiente cancerul și îl poate preveni prin acțiune rapidă și pe loc în cazul polipilor cu potențial canceros.
Screeningul cancerului colorectal este printre procedurile pe care pacientul modern nu le are în vedere până nu apar simptome grave sau până când medicul specialist nu suspectează deja prezența unui cancer. Un screening al cancerului colorectal este mult mai simplu și mai eficient decât un tratament complex, complicat al unui cancer avansat.
Screeningul permite medicului o observare amănunțită a interiorului colonului și rectului și intervenții chirurgicale locale care pot fi o șansă la o viață normală pe mai departe. Înțelegerea importanței și etapelor unui screening pentru cancerul colorectal, cu sedare, este esențială pentru o viață fără probleme medicale foarte grave.
Screeningul în caz de cancer colorectal, o investigație obligatorie pentru diagnosticare corectă
Screeningul cancerului colorectal este metoda de testare sistematică și preventivă, folosită în cazul persoanelor asimptomatice, pentru a depista afecțiuni sau leziuni ale colonului, rectului în stadii incipiente, înainte ca acestea să evolueze. Se identifică rapid persoanele cu risc crescut de cancer colorectal, care necesită investigații suplimentare și tratamente cât mai eficiente și personalizate pentru evitarea complicațiilor.
La un screening al cancerului colorectal se găsesc polipi, se îndepărtează până să devină leziuni canceroase, se depistează cancerul în stadii incipiente, cu șanse de ameliorare a simptomatologiei mai mari dacă se administrează tratamentul corect. Când sunt deja simptome evidente, sângerări rectale, anemii feriprive, scădere în greutate, diaree persistentă repetată, schimbări la nivel de tranzit, e nevoie de investigație diagnostică, nu de screening, de o colonoscopie.
Adulții fără simptome, fără istoric medical personal, fără boli genetice cunoscute, fără colite extensive sunt candidații „ideali” pentru screeningul cancerului colorectal. De asemenea, la adultul peste 40/45 de ani, cu vârste între 50-69 de ani, până la 74 de ani, cu risc mediu, screeningul este recomandat.
Pacientul cu risc crescut va face obligatoriu screeningul, mai ales dacă o ruda de gradul I a avut cancer colorectal, polipi avansați, cel mai bine cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată ruda, mai ales dacă ruda a primit diagnosticul la sub 60 de ani sau sunt mai mult de două rude de gradul I cu un astfel de diagnostic grav.
Și istoricul personal de polipi, cancer colorectal, boli inflamatorii intestinale (rectocolită ulcero-hemoragică / Crohn colonic) te va trimite la un screening de cancer colorectal.
Sunt două variante de screening: teste din scaun și investigații vizuale. Testele din scaun implică un test imunochimic fecal, anual, și, uneori, în anumite țări, ADN fecal multitarget. Dacă testul iese anormal, se merge mai departe la colonoscopie pentru screening complet.
Investigațiile vizuale sunt colonoscopia, făcută o dată la 10 ani, CT colonografia, sigmoidoscopia flexibilă. Colonoscopia e prima recomandare pentru că poate diagnostica și trata, îndepărta polipii rapid în aceeași ședință.
Colonoscopia modernă cu sedare, o procedură esențială pentru screeningul de cancer colorectal
Colonoscopia (sau endoscopia digestivă inferioară) este procedura medicală complexă prin care medicul specialist va examina interiorul intestinului gros, colon, rect, cu ajutorul unui tub flexibil subțire, care are o cameră video și o sursă de lumină (colonoscop). În funcție de simptomatologie și de istoricul medical al pacientului, poate include și biopsii, polipectomii.
Pentru că e o metodă de screening neplăcută pentru pacient, sedarea profundă este aleasă aproape de fiecare dată, însă la pacienții mai relaxați se poate apela și la sedare moderată. În cazurile dificile, unde există aderențe post-operatorii, colon lung sau tortuos și inflamații locale, sedarea este esențială pentru ca disconfortul să fie complet absent.
Insuflarea cu CO₂ sau tehnicile moderne pot reduce durerea în timpul și după procedură. CO₂ se absoarbe mai repede decât aerul, iar durerile și balonarea de după procedură sunt reduse.
Durerile și disconfortul la o colonoscopie vin în special din întinderea colonului și din tensiunea pe mezenter când endoscopul avansează prin curburi. Sedarea va ajuta prin scăderea anxietății, prin creșterea toleranței la întindere și manevre, iar specialistul poate să lucreze mai controlat, fără încordarea pacientului la durere.
E obligatorie monitorizarea atentă a pacientului în timpul sedării, indiferent de tipul său.
Pentru sedarea moderată se va administra benzodiazepină și un opioid; antagoniști de reversie trebuie să fie la dispoziția echipei medicale: naloxonă (pentru opioide) și flumazenil (pentru benzodiazepine).
Pentru sedarea profundă se va utiliza propofol, frecvent în combinații cu opioid și benzodiazepină, administrat de personal specializat în anestezie pentru a ținti nivelul optim de sedare și confort. În timpul procedurii se administrează de rutină oxigen suplimentar; de asemenea, este necesară monitorizarea prin capnografie la colonoscopia cu sedare profundă, metodă ce reduce semnificativ episoadele de hipoxemie tranzitorie.
Etapele colonoscopiei cu sedare sunt clare și trebuie respectate cu strictețe. Înainte de procedură se evaluează istoricul medical al pacientului, alergiile, medicația, riscurile implicate și se obține consimțământul informat.
Urmează pregătirea colonului pentru a se observa ușor orice fel de probleme. Cu o zi înainte, pacientul va avea o dietă săracă în fibre, se trece pe lichide clare, fără mese solide complexe, își va administra soluția pentru golirea colonului și a intestinelor, jumătate seara, jumătate dimineata, cu 4-6 ore înainte de programare, cu terminarea administrării cu 2 ore înainte de colonoscopia cu sedare.
Se oprește administrarea fierului oral cu câteva zile înainte de colonoscopie; utilizarea de anticoagulante și antiagregante impune o discuție prealabilă cu medicul specialist și uneori se omite doza din dimineața procedurii, dacă este necesar.
În ziua procedurii se montează branula IV pentru sedare, analgezice sau alte tratamente necesare, se administrează sedarea, iar colonoscopia va dura între 20 și 45 de minute în general, în funcție de caz. Se introduce endoscopul în colon și se începe procedura în sine, examinarea cea mai atentă realizându-se la retragere.
Tot acum se prelevează țesut pentru biopsii și se elimină polipii.
După colonoscopia cu sedare, pacientul rămâne sub supraveghere medicală timp de 30-60 de minute. Pot apărea tranzitoriu crampe și balonare în prima oră.
Procedura prezintă contraindicații majore sau necesită amânare și stabilizare prealabilă în caz de: obstrucție completă de colon, colită fulminantă, diverticulită acută, perforație diverticulară cu abces, boală inflamatorie activă severă, peritonită, perforație acută, instabilitate hemodinamică, infarct miocardic recent, insuficiență renală acută severă sau coagulopatii necontrolate.
Rezultatele vizuale ale colonoscopiei se primesc pe loc, dar dacă este implicat și un rezultat histopatologic al biopsiilor sau polipilor extrași, va dura câteva zile până când medicul specialist îl va avea. Colonoscopia de screening se repetă la 10 ani sau mai des, dacă se găsesc polipi, de obicei la 3-5 ani, în funcție de recomandarea medicului, de istoricul medical al pacientului și de caracteristicile leziunilor identificate.
Colonoscopia se va realiza de urgență în trei scenarii clinice clare: hemoragie digestivă joasă semnificativă (cu sângerare rectală activă), volvulus sigmoid (colon răsucit) pentru decompresie endoscopică, cu endoscopie flexibilă recomandată ca primă linie când nu există semne de ischemie sau perforație, pseudo-obstrucție colonică acută (sindrom Ogilvie) sau megacolon nontoxic, tot pentru decompresie.
Clinicile MedLife au în dotare echipamente de ultimă generație și aparatură modernă pentru colonoscopia cu sedare ca metodă de screening pentru cancerul colorectal. Medicii specialiști cu experiență de la MedLife vor evalua medical fiecare caz în parte și vor stabili procedurile necesare și investigațiile medicale, analizele, decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral, pentru tratarea și ameliorarea simptomatologiilor observate.
La MedLife, pacienții vor găsi echipe de medici specialiști care colaborează pentru a oferi pacienților diagnosticul corect și schema de tratamente sau de intervenții după colonoscopia cu sedare, în așa fel încât problemele medicale să fie gestionate cât mai eficient.
Programările rapide, accesul imediat la investigații complexe (RMN, CT, radiografie, ecografie), dar și listele de așteptare mai reduse sunt tot atâtea avantaje pe care le poți avea la MedLife, în rețeaua de clinici din toată țara. Orice întrebări legate de colonoscopia cu sedare sau de cancerul colorectal, diagnosticare și prevenție, vor primi răspunsuri profesioniste de la medicii MedLife pentru o înțelegere completă a patologiilor implicate.
