Georgescu Dragos
Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătește o schimbare importantă în modul în care sunt alocate fondurile pentru analizele medicale decontate de stat, o măsură care ar putea pune capăt uneia dintre cele mai frustrante situații pentru pacienți: epuizarea fondurilor în primele zile ale lunii și imposibilitatea efectuării analizelor necesare. Potrivit planului anunțat de conducerea CNAS, bolnavii ar urma să aibă acces la analizele decontate pe tot parcursul lunii, nu doar într-un interval scurt, așa cum se întâmplă în prezent în multe județe din țară.
Se schimbă regulile pentru analizele gratuite. Ce modificări aduce statul
Schimbarea propusă vizează eliminarea plafoanelor impuse laboratoarelor de analize, plafoane care limitează numărul de investigații ce pot fi decontate într-o lună. În actualul sistem, aceste plafoane sunt atinse rapid, uneori chiar în primele zile, iar pacienții sunt nevoiți fie să aștepte luna următoare, fie să plătească din buzunar analizele recomandate de medic. Noua abordare ar urma să permită o distribuire mai echilibrată a fondurilor, astfel încât accesul la diagnostic să fie posibil atunci când este cu adevărat nevoie.
Totuși, această deschidere vine la pachet cu reguli mai stricte. CNAS intenționează să reorganizeze pachetul de bază de servicii medicale, care cuprinde aproximativ o sută de analize uzuale, și să introducă un sistem de prioritizare a pacienților. Astfel, biletele de trimitere ar urma să fie acordate mai riguros, iar programările la analize să se facă în funcție de gravitatea bolilor și de necesitatea unui diagnostic rapid. Scopul declarat este ca pacienții cu afecțiuni serioase sau cu suspiciuni medicale urgente să nu mai fie puși pe liste de așteptare din motive pur administrative.
Ce spune șeful CNAS
Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, a explicat că problema actuală nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt folosiți. În intervențiile sale publice, acesta a arătat că, paradoxal, la finalul multor luni rămân fonduri necheltuite la anumite laboratoare, tocmai din cauza sistemului rigid de plafoane. Aceste sume trebuie apoi redistribuite prin reechilibrări bugetare, proceduri care întârzie și mai mult accesul pacienților la analize.
„Avem bani astăzi în sensul în care ne rămân bani la sfârșit de lună, în fiecare lună ne rămân bani necheltuiți de la anumite laboratoare. Pentru că există acel plafon, noi trebuie să facem reechilibrări bugetare luna următoare pentru luna anterioară și pacientul e la mijloc, pierdut pe traseu, fără analize medicale”, a explicat Horațiu Moldovan într-o intervenție la RFI. Declarația sintetizează una dintre cele mai mari disfuncții ale sistemului: banii există, dar nu ajung la pacient atunci când acesta are nevoie.
În acest context, eliminarea plafoanelor este prezentată drept o măsură de normalizare a accesului la servicii medicale de bază. „Casa Națională de Asigurări de Sănătate va elimina în acest an plafoanele de la laboratoarele de analize medicale, astfel încât pacientul să aibă acces la servicii de diagnostic în timp real, atunci când are nevoie”, a anunțat președintele CNAS. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o creștere a bugetului alocat, ci despre o utilizare mai eficientă și mai corectă a fondurilor deja existente.
Reorganizarea pachetului de bază are rolul de a introduce un filtru medical mai clar. În prezent, mulți pacienți ajung să solicite analize de rutină în același timp cu cei care au suspiciuni de boli grave, iar sistemul nu face o diferențiere reală între aceste situații. Prin noile reguli, medicii de familie și medicii specialiști ar urma să acorde bilete de trimitere în funcție de necesitatea clinică, iar programările să țină cont de diagnosticul suspectat și de urgența cazului.
Această abordare ar putea schimba semnificativ traseul pacientului în sistemul public de sănătate. În loc să fie nevoit să alerge de la un laborator la altul în primele zile ale lunii, pacientul ar putea să își facă analizele atunci când medicul le recomandă, fără presiunea termenelor artificiale impuse de plafon. În același timp, CNAS își propune să reducă riscul de suprasolicitare a sistemului prin analize inutile sau repetate fără justificare medicală solidă.
Ce planuri urmărește Casa Națională de Asigurări de Sănătate
Planul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu se oprește însă la analizele de laborator. Conducerea instituției vrea ca aceeași logică să fie aplicată și în cazul investigațiilor imagistice, precum tomografiile computerizate și rezonanțele magnetice. În prezent, aceste investigații sunt extrem de greu de accesat prin sistemul public, listele de așteptare fiind foarte lungi, iar costurile în privat ajungând la aproximativ 1.200 de lei sau chiar mai mult, în funcție de complexitatea investigației.
Extinderea măsurii și pentru CT și RMN ar putea avea un impact major asupra pacienților cu afecțiuni grave, pentru care timpul este un factor critic. Diagnosticarea rapidă poate face diferența între un tratament eficient și agravarea bolii, iar lipsa accesului la investigații imagistice reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de sănătate din România. CNAS susține că, printr-o gestionare mai flexibilă a fondurilor, aceste investigații ar putea deveni mai accesibile pentru pacienții asigurați.
„Accesul la analize medicale decontate ar putea intra, în sfârșit, într-o zonă de normalitate. În acest an vor fi eliminate plafoanele de la laboratoarele de analize medicale, o măsură menită să corecteze una dintre cele mai absurde disfuncții ale sistemului. Prioritatea noastră este să eliminăm cât mai rapid acest plafon. Nu este vorba despre creșterea bugetului, ci despre folosirea lui corectă”, a subliniat Horațiu Moldovan. Mesajul este clar: schimbarea nu presupune cheltuieli suplimentare, ci o regândire a modului în care sunt alocate resursele.
Pentru pacienți, această reformă ar putea însemna mai puțină incertitudine și mai multă predictibilitate. Mulți români cunosc situația în care primesc o recomandare medicală, dar nu reușesc să își facă analizele din lipsă de fonduri disponibile. În unele cazuri, așteptarea până luna următoare duce la întârzierea diagnosticului și la agravarea simptomelor. Eliminarea plafoanelor ar putea reduce semnificativ aceste situații, oferind un acces mai echitabil la servicii de diagnostic.
În același timp, medicii ar putea avea un rol mai important în gestionarea fluxului de pacienți. Prin acordarea mai atentă a biletelor de trimitere, aceștia ar putea contribui la folosirea rațională a resurselor și la prioritizarea cazurilor cu adevărat urgente. CNAS mizează pe colaborarea cu profesioniștii din sistem pentru ca noul mecanism să funcționeze eficient și să nu ducă la blocaje sau abuzuri.
Rămâne de văzut cum vor fi implementate concret aceste schimbări și dacă ele vor fi resimțite rapid la nivelul pacientului. Eliminarea plafoanelor este o măsură așteptată de mult timp, însă succesul ei depinde de modul în care vor fi aplicate noile reguli și de capacitatea sistemului de a gestiona cererea. Dacă reorganizarea va fi făcută coerent, accesul la analize și investigații imagistice ar putea deveni mai apropiat de nevoile reale ale pacienților, reducând una dintre cele mai persistente surse de nemulțumire din sănătatea publică românească.
