Seceta extremă care a afectat Grecia în ultimele luni a scos la suprafață un fenomen rar și impresionant: satul scufundat Kallio. Acest eveniment nu doar că aduce în prim-plan efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, dar ne oferă și o lecție despre impactul crizei apei asupra comunităților și peisajelor naturale.
Satul Kallio, a amintire înghițită de ape
Satul Kallio, situat în centrul Greciei, a fost inundat în anii ’80 pentru a crea lacul artificial Mornos, principalul rezervor de apă al capitalei Atena. Această decizie a fost luată pentru a asigura alimentarea cu apă a unei capitale în expansiune, sacrificând astfel aproximativ 80 de case, o școală primară și o biserică. Deși aceasta a fost o măsură necesară la vremea respectivă, locuitorii și-au văzut casele și comunitatea acoperite de ape, lăsând în urmă doar amintiri și ruine scufundate.
Seceta extremă a scos la suprafață satul scufundat
Recent, seceta extremă a redus nivelul lacului Mornos cu aproximativ 30%, conform datelor furnizate de EYDAP, compania de distribuție a apei din regiunea Attica. Reducerea semnificativă a volumului de apă a dus la descoperirea parțială a satului Kallio, cu structuri vechi care reapar pe fundul lacului. Imaginile cu ruinele vizibile sunt la fel de captivante pe cât sunt de îngrijorătoare, oferind o privire rară asupra trecutului îngropat sub apă.
Impactul schimbărilor climatice
Această secetă extremă este strâns legată de schimbările climatice, care au cauzat o cădere semnificativă a precipitațiilor și o creștere a temperaturilor. Muntele Giona, care se înălța majestuos deasupra lacului și era odinioară acoperit de zăpadă, nu a mai văzut zăpadă în iarna trecută, cea mai caldă iarnă din istoria recentă a Greciei. De asemenea, seceta severă a dus la uscarea fântânilor și la dificultăți majore pentru satele din jur, amplificând criza apei din regiune.
Apostolis Gerodimos, președintele comunității Kallio, a descris situația ca fiind un „coșmar”. Potrivit acestuia, seceta din 1993 a fost urmată de o iarnă mai umedă care a reumplut lacul, dar „acum, situația s-a agravat, și dacă iarna nu va aduce precipitații suficiente, problema va deveni și mai mare”.
Schimbările climatice nu sunt singura problemă care contribuie la această criză. Clima mediteraneană a Greciei, caracterizată de veri extrem de calde și secetoase, a făcut ca țara să fie deosebit de vulnerabilă la efectele încălzirii globale. Incendiile de vară, care au ajuns recent la periferia Atenei, sunt doar una dintre manifestările crizei climatice care afectează direct viața cotidiană.
Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a subliniat necesitatea unei gestionări mai eficiente a resurselor de apă și a subliniat că Grecia utilizează aproximativ 85% din apă pentru irigații. În acest context, construirea de noi baraje și adoptarea unor măsuri de economisire a apei sunt imperative pentru a face față cerințelor în continuă creștere și pentru a preveni apariția unor crize similare în viitor.
Reaparția satului Kallio nu este doar o curiozitate geologică; este un semnal de alarmă despre impactul schimbărilor climatice și despre cât de interconectate sunt problemele de mediu cu viața umană. În timp ce imaginile cu ruinele scufundate oferă o privire fascinantă asupra trecutului, ele ne amintesc și de prețul pe care trebuie să-l plătim pentru gestionarea deficitară a resurselor de apă și pentru neglijarea efectelor schimbărilor climatice.
Societatea trebuie să înțeleagă gravitatea situației și să acționeze cu hotărâre pentru a implementa soluții sustenabile. Protejarea mediului înconjurător, economisirea apei și reducerea emisiilor de carbon sunt esențiale pentru a preveni exacerbarea acestor crize. Pe măsură ce ne confruntăm cu provocările globale, lecțiile învățate din evenimentele recente, cum ar fi reaparția satului Kallio, ar trebui să ne ghideze spre un viitor mai verde și mai sustenabil.
În concluzie, seceta extremă din Grecia și descoperirea satului scufundat Kallio sunt nu doar un fenomen natural impresionant, dar și un memento dureros al impactului schimbărilor climatice asupra lumii în care trăim. Este timpul să acționăm cu responsabilitate și să ne pregătim pentru provocările viitoare, asigurându-ne că astfel de tragedii nu se repetă.
Sursa foto: Click!