Discuțiile de la Palatul Cotroceni privind forma finală a legii pensiilor magistraților nu au dus la un acord între participanți. Întâlnirea, convocată de președintele Nicușor Dan, s-a desfășurat miercuri, de la ora 16.00, și i-a reunit pe liderii Coaliției de guvernare și pe reprezentanții sistemului judiciar.
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a dorit să medieze un dialog între cele două părți, după ce Curtea Constituțională a respins proiectul de lege adoptat de Parlament, pe motiv că Executivul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fapt considerat neconstituțional.
Discuții fără rezultat la Cotroceni
Surse oficiale au confirmat că întâlnirea s-a încheiat fără o concluzie clară sau o soluție convenită între reprezentanți. Divergențele dintre Guvern și magistrați privind forma legii au rămas nerezolvate, în ciuda apelului președintelui la cooperare și echilibru.
Nicușor Dan a avut și marți o primă rundă de consultări cu liderii coaliției, în urma căreia s-a stabilit formarea unui grup de lucru comun între Guvern și sistemul judiciar, cu scopul de a elabora o nouă variantă a legii. Până în prezent, grupul nu a reușit să contureze o formulă acceptabilă pentru toate părțile implicate.
Contextul blocajului legislativ
Tema pensiilor magistraților a redevenit subiect de dispută după ce CCR a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțional proiectul adoptat de Parlament. Curtea a arătat că, prin lipsa solicitării avizului CSM, „a fost afectat rolul Consiliului de garant al independenței justiției”.
Noua lege trebuie să țină cont de această decizie pentru a putea trece controlul de constituționalitate. În caz contrar, proiectul riscă să fie respins din nou, amânând o reformă considerată esențială în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Poziția președintelui Nicușor Dan
Șeful statului a declarat recent că reforma pensiilor speciale din justiție trebuie continuată, dar a cerut evitarea transformării subiectului într-un instrument politic. „Problema pensiilor speciale ale magistraților trebuie corectată. Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu, ceea ce nu e în regulă”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că orice modificare a legii trebuie făcută „cu respectarea independenței sistemului judiciar”, dar și în acord cu principiile de sustenabilitate bugetară. El a anunțat că va continua consultările până la găsirea unei formule care să respecte deciziile CCR și să asigure echilibrul între cele trei puteri ale statului.
Reacțiile magistraților și tensiunile din coaliție
Între timp, relația dintre Executiv și reprezentanții sistemului judiciar s-a deteriorat vizibil. CSM a reacționat dur la declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, pe care le consideră un atac la adresa independenței justiției.
„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil şi populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”, a transmis CSM într-un comunicat de presă.
CSM a anunțat chiar că a depus o plângere penală pentru incitare la ură, violenţă sau discriminare, după ce vicepremierul a comparat situația magistraților cu cea a copiilor bolnavi care beneficiază de fonduri publice.
Reacția vicepremierului Oana Gheorghiu
În replică, Oana Gheorghiu a declarat că înțelege reticența magistraților de a renunța la veniturile mari, dar a insistat că sistemul actual nu mai poate fi susținut. „Au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit. Oamenii raționali trebuie să înțeleagă această realitate”, a spus vicepremierul, adăugând că reforma este o necesitate pentru echilibrarea bugetului public.
Ea a subliniat că Guvernul nu dorește să afecteze independența justiției, ci doar să corecteze inechitățile dintre sistemele de pensii. Cu toate acestea, declarațiile sale au amplificat tensiunile, iar magistrații au acuzat o încercare de a deturna atenția publică prin retorică populistă.
Urmează o nouă rundă de discuții
Administrația Prezidențială a anunțat că dialogul va continua, iar președintele Nicușor Dan urmează să convoace o nouă întâlnire în următoarele zile. Scopul este ca forma finală a legii să fie redactată până la sfârșitul lunii, astfel încât Guvernul să o poată transmite din nou Parlamentului.
Potrivit surselor politice, una dintre principalele probleme discutate la Cotroceni a fost legată de vârsta de pensionareși formula de calcul a indemnizațiilor. Reprezentanții magistraților cer păstrarea unor garanții minime privind stabilitatea financiară, în timp ce Guvernul insistă asupra reducerii cheltuielilor bugetare.
De asemenea, s-a discutat despre introducerea unor etape tranzitorii, care să permită adaptarea treptată la noile reguli, pentru a evita un val de pensionări anticipate în sistemul judiciar.
Reforma pensiilor speciale, o provocare constantă
Reforma pensiilor de serviciu reprezintă una dintre cele mai dificile condiționalități din PNRR, iar blocarea ei riscă să afecteze tranșele de finanțare europene. Uniunea Europeană a cerut României să asigure un sistem echitabil și sustenabil, care să nu creeze discrepanțe majore între categoriile profesionale.
De-a lungul ultimilor ani, guvernele succesive au încercat să modifice sistemul, însă fiecare variantă a fost contestată fie de magistrați, fie declarată neconstituțională. Actualul proiect, considerat o prioritate de către coaliția de guvernare, se află acum într-un punct critic.
După mai bine de două ore de discuții la Cotroceni, nici președintele Nicușor Dan, nici liderii politici nu au reușit să obțină un consens cu reprezentanții magistraților. Reforma rămâne blocată între cerințele bugetare ale Guvernului și principiile de independență invocate de sistemul judiciar.
Deși șeful statului a cerut „responsabilitate și dialog echilibrat”, surse politice afirmă că divergențele sunt încă majore, iar forma finală a legii va necesita noi negocieri. România riscă astfel o nouă amânare a reformei cerute de Bruxelles, pe fondul unei dispute interne care pare departe de a se încheia.
Sursa foto: Arhivă




















