Nicolescu Daniela
Un sondaj recent realizat de INSCOP relevă un nivel alarmant de nemulțumire în rândul populației față de clasa politică din România. Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că partidele existente ar trebui înlocuite cu unele noi, iar o proporție similară declară că ar fi dispuși să voteze un partid nou la următoarele alegeri.
Barometrul realizat de INSCOP Research și publicat pe 22 septembrie arată un tablou sumbru pentru formațiunile politice consacrate. 55,1% dintre români s-au declarat „de acord” cu afirmația că partidele existente ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu altele noi. Doar 40,7% au spus că nu sunt de acord cu o asemenea măsură radicală, în timp ce 4,1% nu au dorit sau nu au știut să răspundă.
Rezultatele sugerează o criză profundă de încredere și o dorință de resetare structurală a întregului sistem politic, după cum a explicat directorul INSCOP, Remus Ștefureac. „Nivelul ridicat al nemulțumirii populației nu se mai reduce la critici punctuale la adresa guvernării, ci se transformă într-o dorință de schimbare radicală a partidelor, așa cum le cunoaștem astăzi”, a subliniat acesta într-o postare pe Facebook.
Alegătorii partidelor mari, tentați de schimbare
Sondajul scoate la iveală și detalii interesante despre profilul alegătorilor care ar dori dispariția partidelor actuale. Spre surprinderea multora, nu doar electoratul opoziției radicale își dorește o schimbare de fond.
Astfel, 45% dintre votanții PSD cred că formațiunile existente ar trebui înlocuite, în timp ce 34% dintre votanții PNL și 33% dintre cei ai USR împărtășesc aceeași opinie. Cel mai mare procent se regăsește, însă, în rândul alegătorilor AUR: 71% dintre ei susțin dispariția partidelor tradiționale și apariția unora noi.
Tinerii, în fruntea celor care cer o schimbare
Analiza pe grupe de vârstă arată că dorința de înnoire politică este puternic reprezentată în toate categoriile, însă cu precădere în rândul tinerilor. Segmentul 18-29 de ani înregistrează un procent de 62% în favoarea înlocuirii partidelor, urmat de 58% în grupa 30-44 de ani.
Nici generațiile mai în vârstă nu sunt indiferente: 51% dintre cei cu vârste între 45 și 59 de ani și 52% dintre respondenții peste 60 de ani consideră că România are nevoie de partide noi. Aceste date contrazic percepția potrivit căreia doar electoratul tânăr manifestă o aversiune față de actuala clasă politică.
Jumătate dintre români, dispuși să voteze un partid nou
La întrebarea directă privind disponibilitatea de a vota un partid nou înființat la următoarele alegeri, 50,6% dintre români au răspuns afirmativ. Aproape 29% au spus că nu ar vota o formațiune apărută recent, iar aproape 20% au rămas nehotărâți.
Distribuția pe partide arată din nou diferențe semnificative: 38% dintre votanții PSD s-ar orienta către o formațiune nouă, în timp ce procentul crește la 44% în cazul simpatizanților PNL, la 50% pentru USR și ajunge la 60% pentru AUR.
Entuziasm mai mare în rândul tinerilor
Și de această dată, tinerii conduc în clasamentul disponibilității de a vota o formațiune nouă. 64% dintre respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani au declarat că ar vota un partid apărut recent, iar în segmentul 30-44 de ani procentul este de 57%.
Aceste cifre reflectă nu doar lipsa de încredere în partidele consacrate, ci și o disponibilitate crescândă a generațiilor tinere de a se implica și de a încerca opțiuni alternative.
Remus Ștefureac a remarcat, în analiza sa, că aceste cifre reprezintă o evoluție semnificativă față de situația de acum un deceniu. „Dacă în 2015 doar aproximativ 30% dintre români declarau că ar vota un partid nou, astăzi procentul a urcat la 50%. Este o dublare în zece ani și un semnal puternic că nemulțumirile și frustrările tind să se transforme într-o disponibilitate reală de acțiune politică”, a punctat directorul INSCOP.
Cum a fost realizat sondajul
Barometrul „Informat.ro – INSCOP Research” este un sondaj de opinie lunar, realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tank-ul Strategic Thinking Group. Datele pentru acest studiu au fost colectate în perioada 1-9 septembrie 2025.
Metoda folosită a fost CATI – interviuri telefonice asistate de calculator – pe baza unui chestionar standardizat. Volumul eșantionului a fost de 1.103 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu vârsta de peste 18 ani. Structura eșantionului a fost stratificată după criterii socio-demografice precum sex, vârstă și ocupație.
Eroarea maximă admisă a sondajului este de ± 2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
Un semnal de alarmă pentru clasa politică
Rezultatele acestui sondaj reprezintă un avertisment serios pentru partidele consacrate, care se confruntă cu o erodare vizibilă a încrederii și cu o disponibilitate crescândă a electoratului de a încerca alternative. Dacă aceste intenții declarate se vor transforma sau nu în voturi efective, rămâne de văzut, însă mesajul transmis de opinia publică este cât se poate de clar: România are nevoie de o schimbare profundă în politică.
