Saghin Sabrina
USR traversează un moment dificil, fiind marcat de tensiuni interne generate de performanțele electorale și viitorul partidului în cursa pentru alegerile prezidențiale. În centrul acestor discuții se află Elena Lasconi, candidata propusă pentru Cotroceni, care, potrivit unor surse politice, nu mai beneficiază de sprijinul unanim al colegilor de partid.
Această situație a generat dezbateri aprinse în cadrul unei ședințe recente, unde mai mulți lideri ai USR au pus sub semnul întrebării șansele
Elenei Lasconi de a accede în turul al doilea al alegerilor.
Sursele indică faptul că unii membri au cerut înlocuirea acesteia cu un alt candidat mai bine poziționat, iar discuțiile au luat o turnură tensionată. Elena Lasconi a respins categoric ideea de a renunța la poziția sa de candidat, subliniind că nu intenționează să cedeze locul unui alt lider.
„Nu plec nicăieri”, ar fi replicat Lasconi, conform relatărilor, vizibil deranjată de presiunile venite din interiorul partidului.
Discuții despre un candidat comun
Tensiunile au fost amplificate de o altă propunere controversată avansată de unii lideri ai USR și anume susținerea unui candidat comun al alianței, cum ar fi Ilie Bolojan. Această sugestie a fost argumentată prin prisma dorinței de a spori șansele alianței de a avea un reprezentant competitiv în cursa pentru Cotroceni.
Însă această idee a fost întâmpinată cu reacții mixte, generând și mai multă dezbinare în rândurile partidului.
Evaluările interne ale partidului sugerează că susținerea Elenei Lasconi ar putea să nu fie suficient de puternică pentru a o propulsa în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Pe de altă parte, Lasconi rămâne fermă pe poziție și pare hotărâtă să lupte pentru candidatura sa, indiferent de presiunile venite din partea colegilor.
Această situație reflectă o criză de leadership și coeziune în interiorul USR, un partid care încearcă să își regăsească direcția în contextul unor alegeri extrem de importante. Presiunile interne asupra Elenei Lasconi ar putea să crească, însă decizia finală privind candidatul pentru Cotroceni rămâne încă incertă.
Viitorul USR, în joc
Rămâne de văzut cum va gestiona USR această situație delicată, care are potențialul de a afecta grav imaginea partidului și coerența sa internă. În timp ce unii membri susțin că este nevoie de un alt candidat pentru a asigura o strategie electorală de succes, alții o sprijină în continuare pe Elena Lasconi, considerând că ea reprezintă vocea autentică a partidului.
Deciziile care vor fi luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra poziționării USR pe scena politică, atât în alegerile prezidențiale, cât și pe termen lung. Între timp, Lasconi pare hotărâtă să nu cedeze presiunilor și să își continue parcursul politic, în pofida tensiunilor tot mai evidente din interiorul partidului.
Când se vor organiza alegerile prezidențiale
O primă variantă discutată în interiorul partidelor sugerează următorul calendar: pe 19-20 decembrie, președintele ar putea convoca noul Parlament, iar pe 21 decembrie s-ar putea realiza învestirea acestuia. Începând cu 24 decembrie, ar urma consultările între președinte și partide pentru desemnarea unui nou prim-ministru.
După această etapă, noul Guvern ar putea fi învestit pe 27-28 decembrie, împreună cu programul de guvernare și lista completă a miniștrilor. Pe 30-31 decembrie, noul Guvern ar propune un calendar al alegerilor, care ar presupune ca primul tur al alegerilor prezidențiale să se desfășoare pe 23 martie 2025, iar al doilea tur pe 6 aprilie 2025.
După finalizarea alegerilor, ar urma depunerea jurământului de către noul președinte și preluarea mandatului la Cotroceni.
O a doua variantă de program ar putea fi influențată de negocierile pentru formarea noului Guvern. Dacă aceste negocieri nu se vor finaliza până la sfârșitul lunii decembrie, învestirea noului Guvern ar putea fi amânată pentru 13 ianuarie 2025. În acest caz, prima ședință de
Guvern ar putea avea loc pe 14 ianuarie, când ar fi stabilit și calendarul alegerilor. Conform acestei variante, primul tur al alegerilor prezidențiale ar avea loc pe 6 aprilie 2025, iar al doilea tur pe 20 aprilie 2025. Jurământul noului președinte ar putea fi depus la sfârșitul lunii aprilie.
