Vanatoru Andreea
Deschiderea unei succesiuni reprezintă primul pas legal în procesul prin care moștenitorii pot dobândi bunurile rămase de la o persoană decedată. În anul 2025, procedura începe, de regulă, la Primăria localității unde defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Deși mulți consideră că moștenirea „se face la notar”, în realitate primăria are un rol administrativ fundamental: ea emite documentele de bază care permit notarului să declanșeze procedura succesorală propriu-zisă.
Cuprins:
- Rolul Primăriei în deschiderea succesiunii
- Actele necesare la Primărie pentru deschiderea succesiunii
- Rolul notarului public
- Certificatul de atestare fiscală
- Termene și sancțiuni fiscale
- Situații speciale: litigii și neînțelegeri
- Cine poate moșteni și cine este exclus de la moștenire
- Când devine o persoană moștenitor
- Acte necesare pentru succesiune la notar (2025)
- Costuri și taxe orientative
Rolul Primăriei în deschiderea succesiunii
Primăria nu eliberează certificate de moștenitor și nu stabilește cotele ce revin fiecărui moștenitor — aceste atribuții aparțin exclusiv notarului public (sau instanței, dacă există litigii). Totuși, notarul nu poate începe succesiunea fără actele emise de administrația locală, motiv pentru care moștenitorii trebuie mai întâi să se adreseze primăriei.
În cadrul acestei etape:
- se verifică datele defunctului și ale potențialilor moștenitori;
- se eliberează documente esențiale (cum ar fi certificatul de atestare fiscală);
- se completează sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, cunoscută sub denumirea de Anexa 24.
Anexa 24 este întocmită de secretarul general al primăriei și conține informații despre persoana decedată (nume, CNP, domiciliu, data decesului) și despre moștenitori (nume, legătură de rudenie, date de contact). Această sesizare este transmisă oficial notarului competent teritorial, care va continua procedura.
Actele necesare la Primărie pentru deschiderea succesiunii
Pentru întocmirea dosarului de sesizare, moștenitorii trebuie să depună:
- Cererea tipizată – Anexa 24 (formular pus la dispoziție de primărie);
- Certificatul de deces al persoanei defuncte (original + copie);
- Actele de proprietate ale bunurilor lăsate moștenire (terenuri, locuințe etc.);
- Copii ale actelor de identitate ale moștenitorilor;
- Certificate de stare civilă (de naștere, de căsătorie, după caz);
- Alte documente relevante (testament, hotărâri judecătorești, acte de partaj etc.).
După depunerea dosarului, funcționarii verifică autenticitatea și completitudinea documentelor, proces ce poate dura până la 30 de zile. Ulterior, dosarul este transmis către notarul public desemnat.
Rolul notarului public
După ce primește sesizarea de la primărie, notarul public finalizează întreaga procedură succesorală:
- stabilește masa succesorală (adică totalitatea bunurilor și datoriilor defunctului);
- verifică drepturile fiecărui moștenitor;
- eliberează certificatul de moștenitor, documentul final ce confirmă oficial dreptul de proprietate.
Notarul poate solicita acte suplimentare, iar dacă dosarul este complet, succesiunea se poate finaliza într-un timp scurt, uneori chiar în câteva zile.
Certificatul de atestare fiscală
Unul dintre cele mai importante documente este certificatul de atestare fiscală, eliberat de direcția de taxe și impozite a primăriei. Acesta confirmă dacă defunctul avea sau nu datorii la bugetul local și este necesar pentru a calcula corect masa succesorală. Valabilitatea certificatului este, de obicei, de 30 de zile, motiv pentru care actele trebuie depuse rapid la notar.
Termene și sancțiuni fiscale
Legea prevede că, dacă succesiunea nu este finalizată în termen de 2 ani de la data decesului, moștenitorii vor datora un impozit suplimentar de 1% din valoarea imobilelor moștenite. Din acest motiv, este recomandat ca formalitățile să fie inițiate cât mai curând, pentru a evita costuri suplimentare.
Situații speciale: litigii și neînțelegeri
În cazurile în care între moștenitori există conflicte (de exemplu, asupra bunurilor sau cotelor), notarul suspendă procedura, iar cauza se transferă la instanța de judecată. Primăria nu are competența de a decide cine moștenește și în ce proporție.
Cine poate moșteni și cine este exclus de la moștenire
Legea stabilește clar cazurile în care o persoană nu poate moșteni (nedemnitate succesorală). Sunt excluse:
- Persoanele condamnate pentru omorul sau tentativa de omor asupra defunctului;
- Cei care au făcut acuzații calomnioase grave împotriva defunctului;
- Moștenitorul major care, știind că defunctul a fost ucis, nu a denunțat fapta autorităților.
- O persoană declarată nedemnă este obligată să restituie toate veniturile și fructele bunurilor primite după deces, retroactiv de la data deschiderii succesiunii.
Când devine o persoană moștenitor
Moștenirea se deschide în momentul morții persoanei și de atunci bunurile trec, teoretic, la moștenitori. Nu este necesar un act formal de acceptare imediată.
Totuși:
- moștenitorii au un an de la deces pentru a accepta sau renunța la moștenire;
- dacă nu declară nimic în acest interval, moștenirea se consideră acceptată tacit;
- acceptarea poate fi expresă (prin declarație notarială) sau tacit-recunoscută (prin acte care arată voința de a administra bunurile moștenite).
- În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește doar după înscrierea în Cartea Funciară, însă efectul se aplică retroactiv de la data decesului.
Acte necesare pentru succesiune la notar (2025)
Pentru dezbaterea propriu-zisă a moștenirii la notar, moștenitorii trebuie să prezinte:
Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor; Certificatul de deces (original); Certificate de naștere și/sau căsătorie (pentru soțul supraviețuitor și ceilalți moștenitori); Actele de proprietate ale bunurilor lăsate moștenire; Certificatul de atestare fiscală de la primărie; Testamentul, dacă există; Anexa 24 (sesizarea de la primărie).
Costuri și taxe orientative
Taxele notariale pentru dezbaterea succesiunii diferă în funcție de valoarea bunurilor moștenite și de numărul moștenitorilor, însă la acestea se pot adăuga:
- onorariul pentru întocmirea actelor;
- eventuale taxe de evaluare;
- impozitul suplimentar de 1%, dacă termenul legal de doi ani este depășit.
Deschiderea succesiunii la primărie este primul pas esențial pentru a deveni, legal, moștenitor.
Primăria se ocupă de partea administrativă — verificarea datelor, eliberarea certificatelor și întocmirea sesizării — iar notarul finalizează procedura prin emiterea certificatului de moștenitor. Respectarea termenelor și depunerea completă a actelor sunt vitale pentru evitarea întârzierilor și a costurilor suplimentare.
