Ene Valentina
În inima unui sat sărăcăcios se desfășoară o poveste uluitoare, cea a micului Paul Corduneanu, un băiețel curajos care își dorește doar două lucruri simple, dar fundamentale pentru el și familia sa – o vacă și o fântână. Această poveste a emoționat pe toți cei care au auzit-o, evidențiind lupta grea pe care o duce familia Corduneanu în fiecare zi pentru a supraviețui.
Paul vine dintr-o familie cu resurse limitate, compusă din șapte copii, iar mama sa, Petronela Corduneanu, se străduiește eroic în fiecare zi pentru a aduce pâinea pe masă și a le oferi copiilor un trai decent. Alocațiile primite de copii constituie principala sursă de venit pentru familie, însă acestea sunt departe de a acoperi cheltuielile de bază. Prin urmare, viața lor se desfășoară în condiții precare, iar supraviețuirea devine o luptă constantă.
Povestea emoționantă a lui Paul
În ciuda dificultăților, familia Corduneanu a găsit adăpost în cotețe de porci sau în odăi părăsite din sat. Frigul și bătăile au fost însoțitorii neplăcuți ai acestor momente dificile. Cu toate acestea, soarta lor a cunoscut o schimbare semnificativă în momentul în care au primit o văcuță și o fântână. Aceste două daruri simple au adus o rază de speranță în existența lor și au deschis noi orizonturi pentru familia Corduneanu.
Cu trei ani în urmă, Petronela și-a luat curajul în mâini și a plecat în căutarea unui cămin și a unei oportunități de muncă. Prin intermediul preotului local, au găsit un adăpost modest unde să stea cu toții. Cu toate acestea, chiar și aici, provocările nu au încetat să apară, iar drumul către o viață mai bună a rămas presărat cu obstacole.
Amintindu-și de trecut, Petronela povestește cum, acum câțiva ani, copiii săi erau nevoiți să transporte apă de la câțiva kilometri distanță. Din lipsa banilor, ea nu putea să le ofere nici măcar lapte, un lux pentru mulți dintre noi, dar un vis îndepărtat pentru familia Corduneanu.
„Acum, ni s-a îndeplinit cel mai mare vis. Am primit o văcuță și o fântână. Era greu înainte, dar nu ne plângeam. Mulțumeam zilnic că avem unde pune capul pe pernă și nu ne dă nimeni afară pe vânt, pe ploaie și pe ninsoare. Căram apă cu bidoanele de la pod. Ni se făceau urme în palme și făceam opriri bune.
O zi ne-o alocam doar pentru a aduce apă. Iar copilașii mereu îmi cereau lapte. N-aveam bani să le cumpăr și rămâneau cu dorința de a mânca. Iar Paulică mi-a tot spus: ‘Oare cum să facem, mamă, să avem o vacă?’. Eu îi explicam că nu ne permitem să cumpărăm una. Uite că Dumnezeu a avut grijă de noi”, a adăugat Petronela Corduneanu.
Școala l-a salvat pe Paul
Printre frații săi, Paul a ieșit în evidență prin dorința sa neobosită de a învăța. În ciuda mediului său dificil, el își dorea cu ardoare să schimbe cursul vieții sale și al familiei sale. Educația a devenit pentru el o scăpare, un mijloc prin care să se desprindă de sărăcie și lipsuri.
Această poveste cutremurătoare a familiei Corduneanu ne amintește de importanța resurselor de bază pentru o viață decentă. O văcuță și o fântână au fost nu doar simpli daruri materiale, ci simboluri ale unei schimbări semnificative în viața unei familii care luptă pentru existența lor. Într-o lume în care luxurile sunt adesea luate de-a gata, această poveste reamintește cu delicatețe că pentru unii oameni, lucrurile simple pot fi adevărate comori ce aduc cu ele speranța pentru un viitor mai luminos.
