Anamaria
În contextul intenselor discuții internaționale privind posibilitatea încheierii războiului din Ucraina, publicația britanică The Telegraph a intrat în posesia unui document european cu 24 de puncte, descris drept o contrapropunere la controversatul plan american în 28 de puncte prezentat de administrația Trump. Diferențele dintre cele două planuri sunt semnificative, atât în ceea ce privește filosofia de negociere, cât și poziționarea față de Rusia și Ucraina.
Planul de pace propus de europeni pentru războiul dintre Rusia și Ucraina
În timp ce propunerea americană a fost criticată intens în ultimele zile pentru abordarea descrisă de numeroși analiști drept „pro-rusă”, documentul european oferă o structură complet diferită, formulată în mod explicit pentru a proteja interesele Ucrainei și pentru a recunoaște sacrificiile enorme făcute de poporul ucrainean în cei peste trei ani de conflict.
O diferență de strategie: abordare pro-rusă versus abordare pro-ucraineană
Planul administrației Trump, care a circulat informal în mediul diplomatic, conține elemente considerate de Kiev și de partenerii europeni drept profund îngrijorătoare. Printre criticile majore se numără faptul că acesta limitează sever capacitatea militară a Ucrainei, pune frână aspirațiilor acesteia de a adera la NATO și conține propuneri care ar putea fi interpretate drept concesii directe în favoarea Rusiei.
De partea cealaltă, planul european în 24 de puncte, redactat în colaborare cu oficiali ucraineni, este considerat de diplomații occidentali drept o variantă realistă, coerentă și echilibrată, care nu sacrifică libertatea Ucrainei în negociere și nu legitimează agresiunea rusă.
Una dintre diferențele fundamentale este legată de faptul că planul european nu impune niciun fel de restricții asupra forțelor armate ucrainene. Nu există clauze privind limitarea tipurilor de arme folosite, nu sunt incluse condiționări privind capacitatea Ucrainei de a efectua operațiuni militare defensive și, la nivel general, nu apare nicio propunere care să reducă libertatea militară a Kievului.
Situația NATO: libertate pentru Ucraina versus blocaj impus
Un alt punct major de divergență între cele două documente privește integrarea Ucrainei în NATO. În timp ce planul american conține clauze restrictive și, în unele interpretări, amână pe termen nedeterminat o eventuală aderare, contrapropunerea europeană este mult mai clară:
Ucraina nu poate fi împiedicată să își continue parcursul euroatlantic.
Eventuala aderare la NATO este o decizie care va fi luată prin consens în interiorul alianței, conform procedurilor standard.
Kievul nu poate fi obligat să adopte statutul de neutralitate.
Acest punct este unul dintre cele mai sensibile în raport cu reacțiile Kremlinului, care acuză încă din 2014 că extinderea NATO în apropierea granițelor sale reprezintă o „amenințare directă”. Regimul Putin consideră că dorința Ucrainei de a se alătura alianței occidentale a fost „cauza profundă” a conflictului, o afirmație respinsă de majoritatea statelor occidentale, inclusiv de NATO.
În contrapropunerea europeană, Ucraina poate să invite pe teritoriul său „forțe prietenoase”, dacă solicită acest lucru. Conceptul include potențiala prezență a trupelor britanice sau a altor state participante în „Coaliția Voluntarilor”, inițiativă lansată la începutul anului de premierul britanic Keir Starmer și de președintele francez Emmanuel Macron.
Armistițiu imediat, monitorizat internațional
Unul dintre pilonii planului european este impunerea unui armistițiu imediat și necondiționat, care ar îngheța pozițiile militare actuale pe linia frontului. Armistițiul ar fi monitorizat atât de Europa, cât și de Statele Unite, printr-un mecanism internațional de verificare.
Prin contrast, planul american — cel intens criticat — nu conține o astfel de prevedere. În locul armistițiului, acesta solicită cedarea imediată de teritorii către Rusia, inclusiv a unor zone extrem de bogate în minerale, ceea ce ar afecta dramatic economia și securitatea Ucrainei.
Garanții de securitate ferme pentru Ucraina
Un alt element major din documentul european prevede acordarea unor garanții de securitate „robuste și obligatorii juridic”, inclusiv din partea Statelor Unite. Scopul acestora ar fi prevenirea oricărei agresiuni viitoare comise de Rusia și protejarea Ucrainei până la finalizarea procesului de aderare la NATO.
Astfel de garanții ar fi similare, în formă și spirit, celor existente între statele NATO, chiar dacă Ucraina nu este încă membru al alianței.
Planul american, mult criticat, nu include garanții de securitate clare și nu oferă detalii privind protecția Ucrainei în cazul în care Rusia ar relua agresiunile.
Sancțiunile împotriva Rusiei: diferențe majore între cele două planuri
Un punct deosebit de important este cel legat de regimul sancțiunilor.
Planul european:
prevede o „ameliorare treptată” a sancțiunilor aplicate Rusiei;
această relaxare se va produce doar dacă Rusia acceptă planul și îl respectă în întregime;
orice încălcare a armistițiului ar duce la reimpunerea imediată a sancțiunilor.
Această abordare este gândită pentru a menține presiunea economică asupra Kremlinului și pentru a crea un mecanism de descurajare a încălcărilor.
În schimb, planul american a fost criticat pentru lipsa unor astfel de prevederi și pentru faptul că pune accent pe cedarea teritoriilor de către Ucraina, fără garanții clare privind măsuri punitive aplicate Rusiei.
Recuperarea controlului asupra centralelor strategice
Documentul european include un set extins de prevederi legate de infrastructura critică a Ucrainei. Două obiective strategice sunt menționate explicit:
Centrala nucleară Zaporojie – Ucraina ar urma să recupereze controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, aflată sub ocupație rusă din martie 2022.
Diga Kahovka – În urma distrugerii barajului în iunie 2023, zona a suferit inundații severe. Planul prevede restaurarea controlului ucrainean asupra acestui obiectiv strategic.
În plus, Ucraina ar urma să recapete dreptul deplin de navigație pe râul Nipru, un element esențial pentru transport, comerț și fluxuri logistice interne.
Reconstrucția Ucrainei și compensarea financiară
Un alt punct major al planului european se referă la reconstrucția completă a Ucrainei și la compensarea financiară pentru pierderile și distrugerile provocate de război. Documentul precizează că:
Ucraina trebuie „pe deplin reconstruită”;
Kievul trebuie compensat financiar, iar procesul trebuie să implice inclusiv activele rusești suverane înghețate în Occident;
aceste active ar rămâne blocate până când Rusia va acoperi costurile reconstrucției și despăgubirile pentru distrugerile provocate.
Tema utilizării activelor rusești înghețate este una dintre cele mai discutate în prezent în mediul internațional, iar adoptarea unui astfel de mecanism ar reprezenta un precedent de proporții.
De ce apare acum această contrapropunere europeană
Un oficial occidental a explicat pentru The Telegraph contextul în care a fost formulat documentul în 24 de puncte. Potrivit acestuia, planul „a fost agreat între Ucraina și europeni în toamnă, când am descoperit că Witkoff și Dimitriev lucrează la propriul lor text”.
Acest detaliu sugerează că echipa diplomatică europeană a reacționat în momentul în care a aflat că anumite grupuri apropiate administrației Trump lucrau la planul în 28 de puncte. Pentru a evita presiuni externe asupra Ucrainei și pentru a preveni apariția unui document unilateral, liderii europeni au accelerat lucrul la propriul plan.
Actorii implicați: Starmer, Macron și Coaliția Voluntarilor
Planul european este strâns legat de inițiativa „Coaliția Voluntarilor”, lansată de premierul britanic Keir Starmer și de președintele francez Emmanuel Macron la începutul anului. Grupul reunește state dispuse să continue sprijinul militar acordat Ucrainei chiar și în condițiile unei eventuale slăbiri a implicării americane.
Prevederea conform căreia Ucraina poate invita „forțe prietenoase” include posibilitatea ca trupe britanice sau ale altor state europene să fie prezente pe teritoriul ucrainean în misiuni de securitate, antrenament sau monitorizare.
Un plan european care schimbă raportul de forțe în negocieri
Diferențele dintre cele două documente reflectă în mod clar poziționarea geopolitică actuală: Europa încearcă să ofere Ucrainei un plan echitabil, bazat pe principiile dreptului internațional, în timp ce planul american a fost interpretat ca o încercare de a opri rapid conflictul prin concesii majore făcute Rusiei.
Planul european:
nu obligă Ucraina să renunțe la teritorii;
menține presiunea sancțiunilor asupra Rusiei;
garantează libertatea Ucrainei de a decide asupra securității sale;
creează un mecanism de control internațional al armistițiului;
asigură compensații financiare pentru distrugerile provocate.
Un moment decisiv pentru viitorul conflictului
Contrapropunerea europeană este, potrivit analiștilor, cel mai structurat document diplomatic de până acum care ar putea orienta viitoarele negocieri. Deși nici Rusia, nici Statele Unite nu au reacționat oficial la acest plan, experții consideră că documentul va avea un impact puternic asupra discuțiilor internaționale.
În lipsa unui consens global, conflictul continuă, iar Ucraina rămâne într-o situație dificilă. Totuși, prin această contrapropunere, Europa încearcă să clarifice poziția sa fermă: susținerea Ucrainei rămâne prioritară, iar orice proces de pace trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia.
