Loredana Ionescu
Pe 12 aprilie 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele, una dintre cele mai importante sărbători religioase, care marchează Învierea Domnului și aduce cu sine numeroase tradiții și obiceiuri păstrate din generație în generație în toate regiunile României.
Această perioadă vine după un post de șapte săptămâni, început în luna februarie, timp în care credincioșii se abțin nu doar de la anumite alimente, ci și de la fapte și gânduri considerate nepotrivite, pregătindu-se astfel spiritual pentru momentul Învierii.
Tradiții importante din Săptămâna Mare
Pregătirile pentru Paște încep încă din Săptămâna Mare, iar Joia Mare este una dintre cele mai importante zile, în care gospodarii finalizează curățenia în case și curți, iar gospodinele încep pregătirea bucatelor tradiționale.
În această zi se vopsesc ouăle, de regulă în roșu, simbol al jertfei lui Iisus Hristos, și se prepară pasca, unul dintre cele mai cunoscute deserturi pascale, realizat din aluat dulce, brânză și stafide, deși în prezent există și variante moderne.
Tot în această perioadă se pregătesc și preparatele din miel, considerate simbol al sacrificiului, tradiție care datează de secole și este respectată în multe familii din România.
Obiceiuri în prima zi de Paște
În prima zi de Paște, masa festivă are o semnificație aparte, iar tradiția spune că primul aliment consumat trebuie să fie oul roșu, simbol al vieții și al sănătății.
În multe zone, înainte de masă, bucatele sunt sfințite sau tămâiate, iar credincioșii gustă din paștile primite la biserică, considerate binecuvântate.
Există și obiceiul ca primul ou ciocnit să fie împărțit între toți membrii familiei, pentru a păstra unitatea și armonia pe tot parcursul anului.
Tot în această zi, oamenii poartă haine noi, un simbol al reînnoirii și al începutului, iar lumina adusă de la biserică este păstrată și folosită pe parcursul anului în momente dificile.
Tradiții din a doua zi de Paște
A doua zi de Paște este marcată de obiceiuri diferite în funcție de regiune, însă unul dintre cele mai cunoscute este „stropitul”, practicat în special în Transilvania.
În această zi, tinerii merg la casele fetelor nemăritate și le stropesc cu parfum sau apă, un gest simbolic care ar trebui să le aducă noroc și frumusețe pe parcursul anului.
În unele zone din Ardeal, există și tradiția împodobirii unui pom cu ouă vopsite sau a oferirii de crenguțe decorate, obiceiuri care simbolizează fertilitatea și renașterea.
Obiceiuri din a treia zi de Paște
A treia zi de Paște este asociată, în anumite regiuni, cu obiceiuri legate de comunitate și natură, precum ritualul „Paparuda” din Dobrogea, unde tinerele sunt împodobite cu flori și stropite cu apă, în credința că acest gest va aduce ploaie și belșug.
În alte zone, această zi este dedicată întâlnirilor în aer liber, jocurilor tradiționale și petrecerilor comunitare, menite să consolideze legăturile dintre oameni.
Tradiții regionale păstrate în România
În Maramureș, copiii merg în dimineața de Paște la rude și vecini pentru a vesti Învierea, fiind răsplătiți cu ouă roșii și urări de bine.
În Bucovina, există obiceiul ca fetele să spele clopotul bisericii cu apă proaspătă, considerată apoi miraculoasă, iar această apă este folosită pentru a se spăla pe față, în speranța că vor avea noroc.
În Moldova, copiii se spală pe față cu apă în care se pun ouă roșii, ouă albe și monede, pentru sănătate și prosperitate.
În Țara Moților, tinerii păzesc toaca bisericii în noaptea de Paște, iar dacă aceasta este furată, sunt nevoiți să organizeze o masă pentru cei implicați în acest joc tradițional.
Superstiții respectate de Paște
Pe lângă tradiții, românii păstrează și numeroase superstiții, care sunt respectate în special în mediul rural.
Se spune că nu este bine să dormi în ziua de Paște, pentru a evita ghinionul, iar ouăle roșii trebuie consumate fără sare, pentru a nu transpira tot anul.
De asemenea, unii credincioși păstrează ouă roșii timp de 40 de zile, considerând că acestea aduc noroc dacă nu se strică.
Lumânarea de la Înviere este păstrată în casă și aprinsă în momente de cumpănă, iar în unele zone se pune o bucată de fier sub prag pentru protecție.
În dimineața de Paște, există și obiceiul de a privi într-un vas cu apă curată, pentru a avea vedere bună și claritate pe parcursul anului.
Toate aceste tradiții și superstiții reflectă diversitatea culturală a României și modul în care credința, obiceiurile și viața comunitară se împletesc în jurul uneia dintre cele mai importante sărbători ale anului.
Cu ce sa mergi la nasi in a doua zi de Paste
În a doua zi de Paște, finii merg la nași respectând un obicei vechi păstrat în multe zone din România.
Vizita are loc, de regulă, în cursul zilei, după participarea la slujba religioasă.
Finii duc un coș pregătit cu atenție, care conține produse tradiționale de Paște.
Printre acestea se regăsesc ouă roșii, pască, cozonac și vin.
În unele regiuni, se adaugă și preparate din carne, precum drob sau friptură.
Coșul poate include și dulciuri sau alte alimente pregătite în casă.
Darurile sunt oferite nașilor ca semn de respect și recunoștință.
Obiceiul întărește relația spirituală dintre fini și nași.
În același timp, vizita este un prilej de reuniune și masă în familie.
Tradiția este respectată mai ales în mediul rural, dar se păstrează și în orașe.
Sursa foto: Arhivă
