Nicolescu Daniela
După luni întregi de declarații ambigue și de poziții considerate de mulți ca fiind favorabile Moscovei, președintele american Donald Trump a făcut, în premieră, o afirmație care marchează un punct de cotitură în politica internațională: Rusia este „stat agresor” în conflictul din Ucraina.
Declarația, făcută pe 15 septembrie, a surprins atât opinia publică, cât și comunitatea diplomatică internațională, în condițiile în care liderul de la Casa Albă se abținuse până acum să condamne direct Kremlinul pentru invazia declanșată în februarie 2022.
O poziție ambiguă până acum
De la începutul războiului, Donald Trump a avut un discurs oscilant. Administrația sa a refuzat să semneze documente internaționale care identificau Rusia ca agresor, a respins moțiuni ONU prin care se reafirma integritatea teritorială a Ucrainei și chiar a blocat declarații comune ale G7.
Mai mult, în repetate rânduri, Trump a sugerat că vina ar fi împărțită, mergând până la a afirma că Ucraina ar fi „provocat” conflictul, prin încercarea de a se ridica împotriva unui adversar de 20 de ori mai puternic. Aceste poziții au generat neliniște în rândul aliaților occidentali și au alimentat percepția că Washingtonul se îndepărtează de principiile tradiționale de solidaritate euroatlantică.
Declarația care schimbă datele problemei
La conferința de presă din 15 septembrie, Trump a rostit cuvintele pe care comunitatea internațională le aștepta de aproape trei ani: „Rusia este stat agresor”. În discursul său, președintele american a făcut referire la pierderile de vieți omenești din ambele tabere, subliniind că partea rusă suportă consecințele cele mai grele:
„8.000 de soldați au murit săptămâna aceasta, din ambele țări. Unii mai mulți din Rusia, dar când ești agresorul, pierzi mai mult”, a declarat Trump, potrivit publicației Politico.
Această afirmație marchează o ruptură clară față de pozițiile sale anterioare și poate fi interpretată drept un semnal că Statele Unite se pregătesc să adopte o linie mai dură față de Kremlin.
De la refuz la presiuni asupra Moscovei
În ultimele luni, tonul Casei Albe s-a schimbat treptat. Frustrarea administrației americane a crescut după ce Vladimir Putin a refuzat constant să se așeze la masa negocierilor cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am oprit șapte războaie și am crezut că acesta va fi ușor pentru mine, dar s-a dovedit a fi dificil. Cred că trebuie să vorbesc eu. Zelenski și Putin se urăsc reciproc atât de mult încât nu pot respira”, a comentat Trump, lăsând să se înțeleagă că ia în calcul o implicare directă în procesul de mediere.
Sancțiuni condiționate de Europa
Deși a condamnat explicit Rusia, Trump rămâne prudent atunci când vine vorba de sancțiuni. Liderul american a transmis că Statele Unite sunt gata să înăsprească măsurile economice împotriva Moscovei, dar numai dacă țările europene își vor ajusta la rândul lor politica energetică.
„Cumpără petrol din Rusia. Nu vreau să cumpere petrol. Iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure. Sunt prietenii mei, dar trebuie să facă mai mult”, a spus președintele, făcând referire la state precum Ungaria și Slovacia, care continuă să importe masiv energie rusească.
Oficialii americani din domeniul energiei au subliniat că obiectivul Washingtonului este eliminarea completă a gazului rusesc din piață, pentru a reduce sursele de finanțare ale războiului.
Implicații geopolitice
Noua poziție a președintelui american ar putea reașeza relațiile internaționale. Un mesaj ferm din partea Casei Albe poate întări unitatea NATO și poate readuce în prim-plan presiunea colectivă asupra Moscovei. Totodată, schimbarea de ton poate genera tensiuni în interiorul Uniunii Europene, unde anumite state continuă să se opună sancțiunilor drastice.
Pentru Ucraina, declarația lui Trump este o gură de oxigen diplomatic. Kievul a cerut în repetate rânduri ca Washingtonul să recunoască oficial Rusia drept agresor, considerând că aceasta este baza pentru orice sprijin suplimentar.
Rămâne întrebarea: de ce a ales Trump să facă această declarație tocmai acum, după aproape trei ani de război? Analiștii sugerează că este vorba despre o combinație între presiunea publică, tensiunile cu aliații occidentali și dorința de a transmite un mesaj de forță înaintea unor negocieri mai ample.
Indiferent de motivațiile din spatele acestei schimbări de ton, cert este că afirmația „Rusia este stat agresor” reprezintă o recunoaștere istorică și un moment care ar putea avea consecințe majore asupra direcției conflictului.
