Georgescu Dragos
Joi dimineață, locuitorii din mai multe regiuni ale României au simțit o ușoară mișcare a pământului. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a confirmat producerea unui cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe scara Richter, înregistrat în județul Vrancea la ora 09:52.
Un nou cutremur în România. Zona unde s-a resimțit
Seismul s-a produs la o adâncime de 110 kilometri și a fost resimțit slab în mai multe orașe din apropiere, printre care Focșani, Buzău, Sfântu Gheorghe, Brașov, Ploiești și Bacău. Chiar dacă mișcarea telurică nu a provocat pagube, evenimentul readuce în atenție vulnerabilitatea seismică a zonei Vrancea, una dintre cele mai active regiuni tectonice din România.
Detalii despre cutremurul din Vrancea
Potrivit datelor oficiale furnizate de INCDFP, cutremurul de joi dimineață a avut următoarele caracteristici:
Magnitudine: 3,1 grade pe scara Richter
Data și ora producerii: joi, ora 09:52
Locul: județul Vrancea
Adâncime: 110 kilometri
Orașe apropiate:
Focșani – 46 km
Sfântu Gheorghe – 65 km
Buzău – 65 km
Brașov – 77 km
Ploiești – 96 km
Bacău – 98 km
Deși magnitudinea de 3,1 grade este considerată relativ redusă, adâncimea la care s-a produs face ca undele seismice să fie percepute pe o arie destul de întinsă. Locuitorii din zonele apropiate au raportat o ușoară vibrație a clădirilor, dar nu au existat sesizări privind pagube materiale sau victime.
De ce Vrancea este cea mai activă zonă seismică din România
Zona Vrancea este recunoscută de specialiști drept epicentrul activității seismice din România. Localizată la confluența plăcilor tectonice Moesică, Est-Europeană și Intra-Alpină, regiunea este responsabilă pentru majoritatea cutremurelor resimțite la nivel național.
Particularitatea zonei este că seismele vrâncene se produc la adâncimi mari, între 70 și 180 de kilometri, ceea ce le permite să fie resimțite pe arii întinse, inclusiv în București, Moldova, Transilvania și uneori chiar în țările vecine.
Seismele superficiale, sub 30 km adâncime, sunt în general mai periculoase pentru zonele apropiate epicentrului. În schimb, cutremurele intermediare, precum cel de joi, produc mai rar pagube majore, dar pot fi percepute pe distanțe de sute de kilometri.
Cutremurele din Vrancea, istorie și consecințe
România a fost zguduită de mai multe cutremure majore de-a lungul timpului, majoritatea având epicentrul în Vrancea. Printre cele mai importante se numără:
4 martie 1977 – 7,4 grade pe scara Richter; a provocat peste 1.500 de morți și 11.000 de răniți, fiind cel mai devastator cutremur din România modernă.
30 august 1986 – 7,1 grade; a fost resimțit puternic și în Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina.
30 mai 1990 – două seisme succesive, de 6,9 și 6,4 grade, au provocat pagube considerabile și victime.
24 septembrie 2016 – un cutremur de 5,3 grade, fără victime, dar simțit puternic în București.
Comparativ cu aceste evenimente, cutremurul de 3,1 grade din 2025 este minor, dar reprezintă o reamintire constantă a activității seismice din regiune.
Este important de reținut că astfel de cutremure nu prezintă pericol direct, dar ele indică activitatea continuă a zonei Vrancea.
Ce spun specialiștii despre activitatea seismică actuală
Potrivit INCDFP, cutremurele cu magnitudini între 2,5 și 4 grade sunt obișnuite pentru Vrancea și fac parte dintr-un proces natural de eliberare a energiei tectonice.
Seismologii subliniază că:
Numărul cutremurelor mici nu indică neapărat apropierea unui eveniment major;
Totuși, România rămâne o țară cu risc seismic ridicat, în special în zona sudică, datorită influenței seismelor vrâncene asupra Bucureștiului;
Monitorizarea continuă a regiunii este esențială pentru protecția populației și planificarea urbană.
