Ana Sasu
Un virus periculos se răspândește în Italia! Peste 300 de oameni au ajuns de urgență la spital. Iată toate detaliile!
Un virus periculos se răspândește în Italia
Un focar de norovirus a lovit localitatea Torri del Benaco de pe malul Lacului Garda din nordul Italiei, ducând la spitalizarea a peste 300 de persoane. Mulți alți locuitori suferă de simptome precum diaree, vărsături, crampe, febră și greață, au raportat luni autoritățile italiene, informează DPA, potrivit Agerpres.
Peste 900 de cazuri au fost înregistrate în această populară destinație de vacanță pentru turiști italieni și străini. Se suspectează că virusul s-a răspândit prin sistemul local de alimentare cu apă potabilă.
Autoritățile municipale au recomandat populației să cumpere apă îmbuteliată și au început distribuirea gratuită de apă curată. În prezent, se investighează modalitatea prin care virusul s-a răspândit în comunitate. Deși vineri au fost găsite urme de norovirus în apa potabilă, testele mai recente ale furnizorului local de apă au arătat rezultate negative.
Primarul Stefano Nicotra din Torri del Benaco a continuat să le recomande localnicilor să fie prudenți:
„Nu folosiţi apa de la reţea pentru uz personal sau alimentar. Acea apă nu trebuie folosită pentru gătit sau pentru spălarea alimentelor”, a declarat el.
Deși Torri del Benaco are doar 3.000 de locuitori permanenți, localitatea este plină de turiști în această perioadă.
Norovirusul, extrem de contagios
Norovirusul este extrem de contagios și se transmite foarte rapid. Expunerea la doar 18 particule de virus poate duce la infectare, comparativ cu aproape 1.000 de particule în cazul gripei. Virusul se poate răspândi prin contact direct cu persoane infectate, prin suprafețe contaminate sau prin consumul de alimente și băuturi contaminate.
Alimentele pot fi un vector de răspândire a virusului dacă sunt manipulate de persoane bolnave, mai ales dacă nu se păstrează o igienă corespunzătoare a mâinilor, sau dacă sunt contaminate la sursă, cum este cazul peștelui, fructelor și legumelor.
Situația rămâne sub monitorizare, iar autoritățile locale iau toate măsurile necesare pentru a controla focarul și a preveni răspândirea ulterioară a virusului.
Cum apar virușii
Virușii sunt entități microscopice care au fascinat și îngrozit lumea medicală de-a lungul timpului. Acești agenți patogeni sunt responsabili pentru o gamă largă de boli, de la răceala obișnuită la pandemii devastatoare. Însă, cum apar acești viruși și ce mecanisme stau la baza existenței lor? În acest articol, vom explora originea și evoluția virușilor, modul în care se răspândesc și impactul lor asupra vieții pe Pământ.
Originea virușilor
Originea virușilor este un subiect de dezbatere intensă în comunitatea științifică. Există mai multe teorii care încearcă să explice apariția lor:
- Teoria evoluției regresive (a degradării): Aceasta sugerează că virușii ar fi fost cândva organisme celulare care, printr-un proces de evoluție regresivă, au pierdut multe din funcțiile lor esențiale și au devenit paraziți intracelulari obligați. Un exemplu ar putea fi anumite bacterii care au evoluat în paraziți strict intracelulari și ulterior în viruși.
- Teoria originii celulare: Conform acestei teorii, virușii ar fi apărut din fragmente de material genetic (ADN sau ARN) care au evadat din genele organismelor mai complexe. Aceste fragmente au început să se autoreplice independent, devenind astfel viruși.
- Teoria co-evoluției: Aceasta propune că virușii și celulele gazdă au co-evoluat dintr-un „bulion primordial” de molecule auto-replicante. În această viziune, virușii ar fi evoluat alături de primele forme de viață celulare, dezvoltându-se simultan cu acestea.
Evoluția și diversificarea virușilor
Virușii sunt extrem de diverși și adaptabili. Capacitatea lor de a evolua rapid prin mutații și recombinări genetice le permite să infecteze o gamă largă de organisme, de la bacterii (bacteriofagi) până la plante, animale și oameni. Procesul prin care virușii evoluează și se diversifică implică:
- Mutații genetice: Întrucât virușii se reproduc rapid și de multe ori folosesc enzime de replicare care nu au mecanisme de corectare a erorilor, apar frecvent mutații în genomul lor. Aceste mutații pot conferi avantaje selective, cum ar fi rezistența la medicamente sau capacitatea de a infecta noi gazde.
- Recombinarea genetică: Atunci când două sau mai multe tulpini de viruși infectează aceeași celulă gazdă, segmentele lor genetice pot fi amestecate, creând noi variante virale. Acest proces este comun la virușii cu genom segmentat, cum ar fi virusurile gripale.
- Transmiterea între specii: Virușii au capacitatea de a trece de la o specie gazdă la alta, uneori prin intermediul unor specii intermediare. Acest fenomen, cunoscut sub numele de zoonoză, este responsabil pentru multe epidemii recente, inclusiv SARS, MERS și COVID-19.
Răspândirea virușilor
Modalitățile prin care virușii se răspândesc sunt variate și adesea adaptate specificului gazdei pe care o infectează. Unele dintre cele mai comune căi de transmitere includ:
- Transmisia aeriană: Virușii care provoacă boli respiratorii, cum ar fi gripa și COVID-19, se pot răspândi prin picături respiratorii expulzate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.
- Contactul direct: Multe virusuri, inclusiv cele care cauzează herpesul sau hepatita B, se pot transmite prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate.
- Vectori biologici: Anumiți viruși, cum ar fi cei care provoacă febra Dengue sau Zika, se răspândesc prin intermediul vectorilor biologici, precum țânțarii.
- Contaminarea alimentară și a apei: Virușii precum norovirusul pot contamina alimentele și apa, provocând focare de gastroenterită virală.
Sursa foto: Arhivă
