Loredana Ionescu
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a solicitat în mod oficial Parlamentului de la Kiev prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu încă 90 de zile, până pe 6 august 2025. Este a 15-a prelungire consecutivă a acestor măsuri excepționale, în vigoare de la declanșarea invaziei ruse în februarie 2022. Decizia survine în contextul în care negocierile diplomatice încep să capete un contur tot mai pronunțat, iar tensiunile interne și internaționale ating un nou punct critic.
Legea marțială, prelungită pentru a 15-a oară
De la izbucnirea invaziei rusești la scară largă, Ucraina a trăit într-o stare de excepție permanentizată, sub imperiul legii marțiale și al mobilizării generale. Pe 24 februarie 2022, în zorii atacului, autoritățile de la Kiev au impus măsura drastică pentru a asigura apărarea națională. De atunci, prelungirea acestor prevederi a devenit o rutină legislativă, validată de fiecare dată de către Verhovna Rada – parlamentul unicameral ucrainean.
Acum, președintele Zelenski propune ca măsurile să rămână în vigoare până pe 6 august 2025. Solicitarea sa a fost transmisă oficial legislativului, care urmează să decidă asupra unei noi moțiuni în acest sens. Fără o nouă aprobare, legea marțială ar expira pe 9 mai.
Această prelungire coincide cu o perioadă crucială pentru soarta războiului și pentru configurația politică internă a Ucrainei. Deși autoritățile susțin că prelungirea este necesară pentru menținerea rezistenței militare, vocile critice avertizează asupra impactului pe termen lung asupra democrației și participării politice.
Mobilizarea generală continuă
La pachet cu prelungirea legii marțiale, Zelenski a cerut și extinderea duratei mobilizării generale. Aceasta înseamnă că, în următoarele trei luni, Ucraina își va păstra capacitatea de a convoca noi recruți, de a prelungi contractele militarilor activi și de a menține trupele pregătite pentru orice scenariu.
Această mobilizare susținută are, însă, un cost uriaș – nu doar financiar, ci și uman. Societatea ucraineană resimte din plin presiunea psihologică a unui conflict care pare să nu aibă un orizont clar de încheiere. Bărbații apți de luptă continuă să fie mobilizați, iar solicitările de derogări sau de scutire au devenit tot mai frecvente.
Totodată, prelungirea mobilizării este interpretată de analiști ca un semnal că autoritățile nu prevăd o încheiere iminentă a războiului, în ciuda declarațiilor recente ale unor oficiali internaționali privind posibile acorduri de pace, potrivit Antena3 CNN
Speranțe diplomatice și un posibil acord de pace
Într-un context geopolitic complex, în care echilibrul este extrem de fragil, o rază de speranță a venit odată cu vizita emisarului american Steve Witkoff la Moscova. Acesta a avut o întâlnire „convingătoare” cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit propriilor declarații, iar discuțiile s-au concentrat pe un potențial acord de pace ce ar putea implica statutul a cinci teritorii disputate.
Deși nu au fost furnizate detalii oficiale privind teritoriile în cauză, surse apropiate negocierilor vorbesc despre posibilitatea unei soluții temporare, care să ducă la o încetare a focului și la ridicarea legii marțiale înainte de luna august. Însă acest scenariu rămâne ipotetic, întrucât nici Moscova, nici Kievul nu au anunțat progrese concrete.
În tot acest timp, Washingtonul joacă un rol ambiguu. Deși președintele american Donald Trump a exprimat recent critici virulente la adresa lui Zelenski, el rămâne totuși un actor esențial în ecuația diplomatică a regiunii. Administrația americană se confruntă, la rândul său, cu presiuni politice interne și internaționale, ceea ce face ca mesajele transmise să fie adesea contradictorii.
Blocaj electoral
Unul dintre cele mai sensibile subiecte generate de prelungirea legii marțiale este imposibilitatea legală de a organiza alegeri în Ucraina. Conform legislației în vigoare, scrutinurile prezidențiale și parlamentare nu pot avea loc pe durata stării de urgență militară.
Acest aspect a devenit tot mai discutat în ultima vreme, în condițiile în care lideri occidentali, în frunte cu președintele Donald Trump, au sugerat că democrația ucraineană trebuie să-și reia cursul. Criticii acuză că Zelenski folosește conflictul ca pe un pretext pentru a amâna alegerile și a-și consolida poziția.
Pe de altă parte, susținătorii săi afirmă că organizarea de alegeri în plin război este nu doar impracticabilă, ci și periculoasă. Infrastructura electorală este distrusă în multe regiuni, iar siguranța alegătorilor nu poate fi garantată.
Astfel, Ucraina se află într-un echilibru fragil între necesitatea apărării și nevoia de continuitate democratică. Pentru moment, legea marțială suspendă nu doar libertăți, ci și certitudini politice.
Strategia lui Zelenski
Prin solicitarea prelungirii legii marțiale și a mobilizării, Zelenski își consolidează poziția de lider aflat în stare de război. Strategia sa pare să mizeze pe menținerea presiunii militare interne și externe, în paralel cu deschiderea unui front diplomatic.
Acesta este un joc cu miză dublă: pe de o parte, păstrează capacitatea de reacție rapidă în fața oricărei escaladări a conflictului; pe de altă parte, trimite un semnal clar că Ucraina este pregătită să negocieze, dar nu din poziția de slăbiciune.
Retorica sa este dublată de o campanie diplomatică intensă, care include vizite externe, apeluri la partenerii NATO și participarea la summituri internaționale. Totuși, presiunile interne cresc, iar populația cere tot mai des o perspectivă clară – fie spre victorie, fie spre un compromis onorabil.
În absența unei victorii decisive sau a unui acord formal de pace, Ucraina pare condamnată să trăiască în această stare de intermediar între război și pace. Prelungirea legii marțiale devine astfel un indicator nu doar al realității militare, ci și al impasului politic.
Sursa foto: Arhivă
