Mirela Loșniță
Zonele din România în care se resimt cel mai puţin schimbările climatice.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI, influențând în mod semnificativ viața oamenilor și ecosistemele de pe întreg globul. Evenimentele meteorologice extreme devin tot mai frecvente, afectând diferite regiuni în moduri variate, în funcție de adaptabilitatea și vulnerabilitatea fiecărei zone. În acest context, se ridică o întrebare esențială: care sunt zonele din România în care impactul schimbărilor climatice este cel mai puțin resimțit.
Zonele din România în care se resimt cel mai puţin schimbările climatice
Conform unui raport realizat de Infoclima, bazat pe indicele global de adaptare ND-GAIN (Notre Dame Global Adaptation Initiative), România ocupă locul 79 în ceea ce privește vulnerabilitatea la schimbările climatice și poziția 84 în privința gradului de pregătire pentru a face față acestor provocări, dintr-un total de 182 de țări analizate. Acest indice evaluează expunerea, sensibilitatea și capacitatea de adaptare a unei țări la efectele negative ale schimbărilor climatice, luând în considerare factori precum accesul la resursele naturale, infrastructura existentă și eficiența guvernării.
Regiunile din România care ar putea resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice sunt Transilvania și Munții Carpați. Aceste zone beneficiază de un climat mai echilibrat, protejat de relieful montan, care atenuează impactul fenomenelor meteorologice extreme. Munții Carpați, prin altitudinea și vegetația densă, joacă un rol important în reglarea temperaturilor și în menținerea unui echilibru hidrologic stabil. Transilvania, cu climatul său continental moderat, este mai puțin expusă la secete severe și inundații devastatoare comparativ cu alte regiuni ale țării.
Indicele ND-GAIN analizează șase sectoare esențiale pentru evaluarea vulnerabilității unei țări: alimente, apă, sănătate, servicii ecosistemice, habitat uman și infrastructură. De asemenea, gradul de pregătire al unei țări este măsurat prin capacitatea sa de a atrage investiții și de a le transforma în măsuri concrete de adaptare. Acest grad de pregătire este evaluat în funcție de trei componente principale: pregătirea economică, guvernanța și pregătirea socială.
„Pe baza indicelui de adaptare al Iniţiativei de adaptare globală Notre Dame, România se află pe poziţia 79 (vulnerabilitate) şi 84 (grad de pregătire) din 182 de ţări analizate. Vecinii din Ungaria se află pe locul 34, în timp ce Austria se află pe 7. Diferentele par foarte mari pentru trei ţări europene separate de doar cateva sute de kilometri distanţă”, arată Infoclima.
Comparativ cu vecinii săi, România are un grad mai mare de vulnerabilitate
Ungaria ocupă locul 34, iar Austria se situează pe locul 7 în clasamentul ND-GAIN, diferențe semnificative având în vedere proximitatea geografică a acestor țări. Aceste discrepanțe evidențiază importanța politicilor publice și a strategiilor de adaptare în combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Experții în climatologie atrag atenția asupra faptului că identificarea celor mai sigure zone din perspectiva schimbărilor climatice nu depinde doar de condițiile geografice și climatice, ci și de măsurile adoptate de comunități și guverne pentru a limita efectele acestora. Într-un interviu acordat de cercetătorii citați de Infoclima, s-a subliniat că răspunsul la întrebarea legată de cele mai sigure locuri pe glob nu este simplu. Deși factorii naturali, cum ar fi disponibilitatea resurselor de apă dulce și riscul redus de fenomene extreme, sunt esențiali, la fel de importante sunt politicile locale și implicarea societății în combaterea schimbărilor climatice.
„Răspunsurile acestora au surprins. Prima reacţie a majorităţii oamenilor la această întrebare ar fi să ia în considerare efectele climatice – cum ar fi creşterea nivelului mării, inundaţiile, incendiile de vegetaţie, valurile de căldură şi secetele – şi unde este cel mai puţin probabil să apară. Disponibilitatea actuală, predictibilă a resurselor naturale, cum ar fi apa dulce, este, de asemenea, importantă, astfel încât localizarea geografică nu este o problemă de neglijat. Potrivit cercetătorilor, regiunea Great Lakes este cea mai promiţătoare de pe continentul nord-american. Însă răspunsul real depinde de ceea ce fac oamenii dintr-un anumit loc – şi societatea în ansamblu – pentru a aborda schimbările climatice. Cel mai sigur loc este acolo unde există un efort conştient de a atenua schimbările climatice şi de a construi societăţi şi aşezări rezistente cu ajutorul unor politici puternice”, menţionează Infoclima.
Exemplul regiunii Marilor Lacuri din America de Nord este relevant în acest sens. Deși din punct de vedere geografic această zonă este avantajoasă, siguranța ei climatică este direct influențată de măsurile de adaptare și de sustenabilitate implementate de comunități. Același principiu se aplică și în România: zonele considerate mai sigure sunt acelea în care există un efort concertat pentru reducerea impactului schimbărilor climatice, prin politici eficiente și investiții în infrastructura ecologică.
Munții Carpați și Transilvania nu sunt complet ferite de schimbările climatice, dar avantajele naturale și climatice ale acestor regiuni pot fi valorificate prin strategii bine gândite. Protejarea pădurilor montane, dezvoltarea turismului sustenabil și promovarea energiilor regenerabile pot transforma aceste zone în adevărate bastioane ale rezilienței climatice.
