Georgescu Dragos
Un cutremur slab, cu magnitudinea de 3,3 pe scara Richter, a avut loc joi dimineață, la ora 10:07 (ora locală a României), în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, o regiune situată la granița dintre județele Brașov și Argeș.
Cutremur joi dimineața în România. Unde s-a resimțit
Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a produs la o adâncime de numai 5 kilometri, fiind unul de suprafață. Mișcarea tectonică a avut o intensitate de gradul II pe scara Mercalli și a fost resimțită ușor în mai multe localități din zonă, fără a provoca pagube materiale sau victime.
Deși cutremurul nu a avut o magnitudine mare, specialiștii au precizat că asemenea evenimente sunt monitorizate constant, întrucât fac parte din activitatea seismică obișnuită a regiunii. Zona Făgăraș-Câmpulung este cunoscută pentru cutremurele sale de mică intensitate, produse la adâncimi reduse, fiind considerată una dintre cele mai active din punct de vedere tectonic, după Vrancea.
Seismul de joi s-a produs la o adâncime de doar 5 kilometri, ceea ce îl încadrează în categoria cutremurelor de suprafață. Deși energia eliberată a fost redusă, cutremurele superficiale pot fi resimțite mai puternic în apropierea epicentrului.
Potrivit INCDFP, epicentrul s-a situat în apropierea următoarelor localități: la 23 de kilometri sud-vest de Brașov, 50 de kilometri sud-vest de Sfântu Gheorghe, 62 de kilometri nord de Târgoviște, 75 de kilometri nord-vest de Ploiești, 83 de kilometri nord-est de Pitești și 93 de kilometri nord-est de Râmnicu Vâlcea.
Locuitorii din zonele apropiate au declarat că au simțit o vibrație ușoară, de scurtă durată, comparabilă cu trecerea unui vehicul greu. În unele localități din județele Brașov și Argeș, mișcarea a fost înregistrată și de sistemele automate ale stațiilor seismice.
Fără pagube, dar cu atenție sporită din partea specialiștilor
Autoritățile locale nu au raportat nicio pagubă materială, iar Inspectoratele pentru Situații de Urgență din Brașov și Argeș au confirmat că nu au existat apeluri la 112 în legătură cu cutremurul.
Specialiștii de la INCDFP monitorizează permanent activitatea seismică din regiune și subliniază că, deși seismele de mică magnitudine sunt inofensive, ele oferă indicii importante despre mișcările plăcilor tectonice și despre starea tensiunilor din scoarța terestră.
„Cutremurele cu magnitudini între 2 și 4 grade Richter sunt frecvente în România și fac parte din activitatea naturală a scoarței. În cazul zonei Făgăraș-Câmpulung, ele indică o mișcare tectonică moderată, fără risc semnificativ pentru populație”, au explicat reprezentanții INCDFP.
Zona Făgăraș-Câmpulung – una dintre cele mai active regiuni seismice din România
România are mai multe zone seismice importante, dintre care cea mai cunoscută este Vrancea, responsabilă pentru cele mai mari cutremure din istoria modernă. Totuși, zona Făgăraș-Câmpulung, aflată în sud-estul Transilvaniei și nordul Munteniei, este și ea considerată activă, generând frecvent seisme de intensitate mică și medie.
Această zonă este delimitată de Munții Făgăraș la nord și de masivul Iezer-Păpușa la sud. Aici se întâlnesc mai multe linii de falie geologică, care determină acumularea și eliberarea treptată a energiei tectonice.
Cutremurele care se produc în această regiune sunt, în general, superficiale, la adâncimi între 2 și 15 kilometri, și rareori depășesc magnitudinea de 4,5 grade Richter. Cu toate acestea, ele pot fi resimțite în localitățile apropiate, mai ales dacă au loc dimineața, când zgomotul de fond este redus.
Activitate seismică constantă în ultimele luni
Specialiștii au observat că în ultimele luni activitatea seismică din România a fost una normală, cu mai multe cutremure de intensitate redusă în diverse regiuni.
În zona Făgăraș-Câmpulung, au fost înregistrate, în ultimele săptămâni, mai multe mișcări tectonice ușoare, cu magnitudini între 2 și 3,5 grade Richter. Toate s-au produs la adâncimi mici, sub 10 kilometri, și nu au provocat daune.
Pe lângă această regiune, seisme minore au mai fost raportate și în județele Vrancea, Buzău, Dâmbovița și Hunedoara, semn că scoarța terestră este într-o permanentă mișcare.
„Cutremurele mici nu trebuie să sperie populația. Ele sunt semnul că energia se eliberează treptat, evitând acumularea unor tensiuni majore care ar putea duce la evenimente mai puternice”, explică seismologii.
Cum se măsoară intensitatea unui cutremur
Magnitudinea unui cutremur este măsurată pe scara Richter, care indică energia eliberată în momentul producerii seismului. În cazul cutremurului de joi dimineață, magnitudinea de 3,3 grade indică un eveniment slab, care poate fi resimțit doar local și care nu produce daune.
Pe lângă magnitudine, se mai folosește și scara Mercalli, care măsoară efectele resimțite de oameni și obiecte. În acest caz, intensitatea a fost de gradul II, ceea ce înseamnă că doar câteva persoane aflate în clădiri liniștite pot percepe ușor vibrația, fără consecințe asupra obiectelor sau construcțiilor.
Pentru comparație, cutremurele cu magnitudinea între 4 și 5 pot fi simțite de o parte importantă a populației, iar cele de peste 5 pot provoca pagube materiale minore.
De ce se produc cutremurele în România
România este situată la intersecția a trei plăci tectonice importante: plăcile Eurasiană, Moesică și Intra-Alpină. Această poziție determină o activitate seismică variabilă, concentrată în special în zona Vrancea, dar și în alte regiuni, precum Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana sau Dobrogea.
În Vrancea, cutremurele sunt adânci, produse la 70-150 de kilometri sub pământ, iar efectele lor se resimt pe o arie largă, inclusiv în București. În schimb, în Făgăraș-Câmpulung, cutremurele sunt de suprafață, cu efecte localizate, dar percepute mai intens de cei aflați aproape de epicentru.
Această diferență explică de ce un cutremur de 3,3 grade în Vrancea abia se simte, în timp ce unul similar în Argeș sau Brașov poate fi perceput mai clar, chiar dacă energia eliberată este aceeași.
Ce trebuie să faci în caz de cutremur
Deși evenimentul de joi nu a fost periculos, autoritățile le reamintesc cetățenilor cât de important este să fie pregătiți pentru situații de urgență.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă:
să nu fugiți afară în timpul unui cutremur, mai ales dacă vă aflați într-o clădire înaltă;
să vă adăpostiți sub o masă solidă, sub o grindă sau lângă un perete de rezistență;
să evitați lifturile, scările și geamurile;
după ce mișcarea se oprește, să verificați eventualele scurgeri de gaze și să deconectați sursele electrice, dacă este cazul.
Chiar dacă majoritatea cutremurelor din România sunt de intensitate redusă, specialiștii insistă asupra nevoii de educație seismică și pregătire a populației.
Cutremurele mici, indicatori ai activității tectonice
Deși pot părea evenimente fără importanță, seismele minore joacă un rol esențial în monitorizarea stării scoarței terestre. Ele oferă date despre modul în care se deplasează plăcile tectonice și ajută la actualizarea hărților de hazard seismic.
„Fiecare cutremur, oricât de mic, este o piesă dintr-un puzzle complex. Analizând aceste evenimente, putem înțelege mai bine cum se comportă scoarța terestră și putem îmbunătăți sistemele de avertizare timpurie”, au precizat experții INCDFP.
De asemenea, datele colectate din zona Făgăraș-Câmpulung sunt folosite pentru a calibra senzorii seismici și pentru a testa reacțiile diferitelor tipuri de sol la vibrațiile tectonice.
Un semnal de normalitate, nu de alarmă
Cutremurul de 3,3 grade produs joi dimineață nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Este un eveniment normal pentru zona respectivă și nu indică o creștere a riscului seismic pe termen scurt.
Astfel de seisme sunt înregistrate frecvent, uneori de mai multe ori pe lună, fără a fi resimțite de majoritatea populației. Ceea ce contează, spun seismologii, este monitorizarea constantă și comunicarea transparentă a datelor, pentru a menține încrederea publicului în sistemele de avertizare.
România dispune, în prezent, de o rețea extinsă de peste 150 de stații seismice moderne, care transmit în timp real informații către Institutul de Fizica Pământului. Aceste date permit specialiștilor să evalueze rapid magnitudinea, adâncimea și posibilele efecte ale fiecărui eveniment.
