Georgescu Dragos
Nicușor Dan a participat luni, prin videoconferință, la reuniunea extraordinară convocată de liderii Uniunii Europene pentru a discuta evoluțiile recente din procesul de pace privind Ucraina. Evenimentul, descris de oficialul român drept „extrem de necesar și foarte util”, a reunit mai multe figuri politice europene, în contextul intensificării negocierilor internaționale dintre Statele Unite și Ucraina.
Ce a cerut Nicușor Dan în mod expres aliaților în legătură cu planul de pace dintre Ucraina și Rusia
Într-un mesaj transmis pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat principalele puncte ale intervenției sale și a subliniat ferm că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea Republicii Moldova și de stabilitatea întregii regiuni. Declarația sa vine într-un moment în care discuțiile diplomatice se accelerează, iar marile puteri analizează diferite variante pentru un acord de pace care să poată pune capăt războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.
În mesajul public, oficialul român a transmis că Europa trebuie să rămână puternică și solidară în sprijinul acordat Ucrainei. El a insistat că Uniunea Europeană are un rol esențial nu doar în sprijinirea militară, financiară și umanitară a Kievului, ci și în modelarea unui cadru de pace care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
„Astăzi am participat la o reuniune extraordinară foarte utilă și extrem de necesară, convocată de președintele Costa. Am schimbat opinii și evaluări cu privire la ultimele evoluții referitoare la procesul de pace pentru Ucraina. Noi, ca europeni, vom rămâne uniți și am reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. De asemenea, am subliniat astăzi că UE aduce o valoare adăugată în conturarea și punerea în aplicare a procesului de pace pentru Ucraina.”
Declarația subliniază importanța unității europene într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderii UE au reiterat faptul că orice plan de pace trebuie să fie aliniat cu pozițiile europene și să reflecte interesele de securitate ale statelor membre.
Accent pe securitatea Republicii Moldova
O parte esențială a intervenției primarului român a fost legată de securitatea Republicii Moldova, aflată într-o poziție vulnerabilă atât din punct de vedere geopolitic, cât și energetic și militar.
Nicușor Dan a mai spus:
„În intervenția mea, am subliniat că trebuie să găsim soluții pentru continuarea și consolidarea sprijinului nostru pentru Ucraina, prin măsuri concrete. Am subliniat, de asemenea, că există o legătură directă între securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova și a regiunii în ansamblu și că actualele negocieri de pace trebuie să țină seama de acest aspect.”
Această poziție este în linie cu mesajele transmise frecvent de autoritățile române, care au avertizat că destabilizarea Moldovei ar reprezenta o amenințare directă la adresa securității regionale. Republica Moldova se confruntă în continuare cu presiuni din partea regiunii separatiste Transnistria, controlate de facto de forțe pro-ruse.
Negocieri intense la Geneva între SUA și Ucraina
Comentariile lui Nicușor Dan apar într-un moment în care, la Geneva, echipele de negociere din Statele Unite și Ucraina discută în detaliu un plan revizuit de pace. Presa internațională a relatat că administrația americană ar fi ajustat un plan anterior în 28 de puncte, criticat pentru concesiile percepute în favoarea Rusiei.
Potrivit informațiilor citate în ultimele zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski analizează posibilitatea de a merge personal în Statele Unite pentru a discuta direct cu președintele Donald Trump detaliile planului. O întâlnire la vârf ar putea clarifica punctele sensibile ale documentului, mai ales cele care vizează:
perspectivele Ucrainei privind aderarea la NATO;
garanțiile de securitate pe termen lung;
situația militară din Donbas;
regimul sancțiunilor aplicate Rusiei;
controlul asupra centralei nucleare Zaporijie;
eventualele acorduri privind schimbul de prizonieri.
Reacțiile internaționale și presiunea diplomatică
Pe lângă negocierile SUA–Ucraina, scena diplomatică internațională este marcată de multiple discuții paralele. Luni, președintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, despre planul de pace aflat în lucru, dar și despre proiectele strategice bilaterale din domeniul energetic.
Această conversație arată interesul Turciei de a rămâne un mediator activ în regiune. Ankara a condus deja eforturile pentru acordurile privind exportul de cereale din porturile ucrainene în 2022–2023 și își menține rolul de actor diplomatic relevant.
Rusia, prin pozițiile enunțate recent, a transmis că propunerile americane ar putea constitui baza unei eventuale rezolvări, însă a avertizat că, dacă Ucraina respinge planul, forțele ruse „vor avansa în continuare”.
În același timp, România și-a reafirmat poziția fermă privind sprijinul acordat Kievului. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, prezent la a patra ediție a Summitului Parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea, desfășurat la Stockholm, a transmis mesajul oficial al Bucureștiului:
România susține, în continuare, integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional.
Platforma Internațională Crimeea este o structură diplomatică ce reunește state care se opun anexării Crimeei de către Rusia în 2014. Participarea României la acest eveniment arată angajamentul constant al țării în susținerea suveranității Ucrainei.
Zelenski: orice plan de pace trebuie să întărească securitatea Ucrainei
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina va continua să colaboreze strâns cu Statele Unite la elaborarea unui plan pentru încheierea conflictului. El a insistat însă că orice propunere trebuie să consolideze securitatea țării sale, nu să o vulnerabilizeze.
Declarația vine după ce unele prevederi din planul de pace al administrației americane au fost criticate de liderii europeni și de experți pentru caracterul lor controversat. Zelenski a subliniat că, înainte de a accepta orice acord, Ucraina trebuie să se asigure că interesele sale strategice, militare și teritoriale sunt protejate.
Analizatorii consideră că declarațiile lui Nicușor Dan, ale lui Zelenski și ale reprezentanților europeni reflectă tensiunea geopolitică actuală. Apropierea dintre Ucraina și Republica Moldova, vulnerabilitatea flancului estic al NATO și prezența militară rusă în regiunea Mării Negre transformă orice discuție despre pace într-un proces deosebit de sensibil.
În plus, alinierea pozițiilor europene devine crucială. Uniunea Europeană trebuie să își mențină unitatea, având în vedere că deciziile privind sprijinul militar și politic pentru Ucraina au impact direct asupra securității continentului.
Europa, un actor-cheie în definirea acordului de pace
Declarația lui Nicușor Dan privind „valoarea adăugată” a Uniunii Europene sugerează că blocul comunitar își asumă un rol activ în conturarea mecanismelor diplomatice ce vor urma. UE a fost principalul susținător economic al Ucrainei, iar pachetul financiar de sprijin, alături de ajutoarele militare, demonstrează implicația profundă a statelor membre.
Europa încearcă să se poziționeze ca mediator echilibrat, oferind sprijin Kievului fără a exclude dialogul cu Washingtonul sau necesitatea găsirii unui cadru diplomatic care să fie sustenabil pe termen lung.
Concluzie: negocieri în desfășurare și mesaje ferme de la București
Prin intervenția sa, Nicușor Dan a transmis clar că România — prin vocile sale politice — urmărește îndeaproape evoluțiile din dosarul ucrainean. Faptul că oficialii români subliniază constant legătura dintre securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova arată preocuparea profundă pentru stabilitatea regiunii.
În același timp, negocierile internaționale continuă, iar toate privirile sunt îndreptate către posibila întâlnire Zelenski–Trump, care ar putea clarifica direcția viitorului acord de pace.
Europa își consolidează poziția diplomatică. Rusia și Turcia discută propriile perspective. Statele Unite își ajustează strategiile. Ucraina își menține linia fermă.
Iar România, prin reprezentanții săi, transmite același mesaj: pacea poate fi discutată, dar securitatea regiunii trebuie să rămână prioritară.
