Grigore Madalina
La un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, România încă analizează consecințele unei situații fără precedent: un candidat outsider câștigă votul popular, iar Curtea Constituțională anulează tot scrutinul, obligând statul să reia complet procesul electoral în 2025. A fost cel mai controversat moment politic al ultimelor decenii.
Turul care a schimbat totul
Primul tur din 2024 a avut o prezență de peste 52%, depășind-o pe cea din 2019. Rezultatul a fost un șoc: independentul Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR). Marcel Ciolacu (PSD) a ratat la limită accederea în turul al doilea, iar Nicolae Ciucă (PNL) a obținut unul dintre cele mai slabe scoruri liberale din istorie.
Rezultatul a fost interpretat ca un semnal puternic de revoltă față de partidele mari. Diferențele între votul din țară și cel din diaspora au atras atenția analiștilor, Georgescu și Lasconi obținând procente dominante în afara României.
De la suspiciuni la anulare totală
La câteva zile după turul întâi au apărut acuzații de manipulare masivă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații, care indicau o operațiune coordonată din Federația Rusă, desfășurată pe platforme precum TikTok și Telegram, în favoarea candidatului Călin Georgescu.
Presa și documente apărute ulterior au arătat că rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru amplificarea mesajelor, în metode similare operațiunilor rusești din Ucraina.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat oficial primul tur, motivând că unul dintre candidați a beneficiat de un avantaj necuvenit în mediul online, distorsionând rezultatul final. Decizia a fost catalogată de presa internațională drept „fără precedent în UE”.
Călin Georgescu și Elena Lasconi au acuzat atunci o „lovitură de stat judiciară”, iar dezbaterea publică rămâne, și azi, polarizată: unii susțin că CCR a protejat democrația, alții că a depășit limitele atribuțiilor sale.
Alegerile reluate în 2025 și ascensiunea lui Nicușor Dan
După anularea scrutinului, legislația electorală a fost revizuită, iar procesul electoral reluat complet. Alegerile au fost reprogramate pentru 4 și 18 mai 2025.
În noul context, George Simion și Nicușor Dan au intrat în turul doi. Pe 18 mai 2025, Nicușor Dan a câștigat alegerile, devenind al cincilea președinte al României de după 1989. Presa europeană a interpretat victoria ca o revenire a taberei pro-europene, după un an de incertitudini politice și suspiciuni de ingerință externă.
Un an mai târziu: reforme și lecții dure pentru politică
Efectele turului din 2024 se resimt și astăzi. Încrederea în instituții a fost afectată, iar partidele încă decontează tensiunile apărute după anularea scrutinului.
Rapoartele serviciilor românești și ale MAI despre campaniile digitale orchestrate din exterior au reaprins discuția privind reglementarea platformelor sociale, controlul reclamelor politice și responsabilitatea influencerilor implicați în campanii.
În toamna lui 2025, președintele Nicușor Dan a prezentat în fața liderilor europeni concluziile „dosarului anulării alegerilor”, afirmând că probele Parchetului confirmă ingerința rusă în scrutinul din 2024 și promițând măsuri ferme pentru prevenirea unor astfel de situații.
