Georgescu Dragos
Decizia luată joi, 18 septembrie 2025, în ședința de Guvern, marchează unul dintre cele mai tensionate momente pentru sistemul medical românesc din ultimii ani. Ministerul Sănătății a anunțat oficial lista proiectelor de spitale și unități medicale care nu vor mai fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe motiv că se află într-o fază incipientă și nu există șanse reale ca acestea să fie finalizate până la termenul limită impus de Comisia Europeană – vara anului 2026.
Decizie radicală în Sănătate. Guvernul a tăiat finanțarea. Care sunt spitalele care pierd banii europeni
Astfel, investiții cu o valoare cumulată de peste 4 miliarde de lei sunt tăiate din buget, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la viitorul infrastructurii medicale din România.
Memorandumul care schimbă harta spitalelor
Potrivit memorandumului adoptat de Guvern, proiectele eliminate din lista PNRR sunt:
Arad – construcția unor secții noi pentru obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie;
Brașov – realizarea unui pavilion nou pentru medicină operațională și politraumă, inclusiv drum de acces și rețele, în cazarma 646, beneficiar Ministerul Apărării Naționale;
București – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”;
București – extinderea aripilor A1 și A4 ale Spitalului Universitar de Urgență, cu parcări exterioare și regim de înălțime modernizat;
Constanța – policlinică municipală specializată în cardiologie și oncologie, proiectată ca un spital nou;
Neamț – ridicarea unui sediu complet nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, dotat cu tehnologii inovative pentru digitalizare și protecția mediului.
Aceste proiecte se adaugă la alte 142 de contracte de finanțare care au fost reziliate, pentru că beneficiarii lor nu au inițiat nici măcar procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice.
De ce s-au pierdut finanțările
Explicația oficială este simplă, dar dureroasă: timpul nu mai permite realizarea acestor proiecte până în vara lui 2026, termen fixat de Comisia Europeană pentru utilizarea fondurilor din PNRR.
Pentru proiectele aflate la început de drum – în stadiu de avize, studii de fezabilitate sau licitații neinițiate – șansele de a fi duse la capăt în termen sunt aproape nule. Din acest motiv, Guvernul a ales să le elimine, preferând să concentreze resursele pe investițiile aflate într-un stadiu mai avansat.
Reacțiile Guvernului și ale ministerelor
Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a explicat că decizia face parte dintr-un proces amplu de reevaluare:
„Până săptămâna viitoare, toate ministerele care gestionează fonduri PNRR vor trebui să finalizeze lista proiectelor care nu au perspective de finalizare până în vara lui 2026. Acele proiecte nu vor mai beneficia de finanțare europeană.”
La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat într-o intervenție la Digi24 că lista finală a spitalelor finanțate prin PNRR s-a redus dramatic. Dacă inițial se vorbea de 24 de unități medicale, acum pe listă au rămas doar opt spitale, dintre care trei ar urma să fie gata până la începutul anului viitor.
O pierdere majoră pentru sănătatea publică
Eliminarea acestor investiții ridică un val de critici din partea comunităților locale, a asociațiilor de pacienți și a sindicatelor din sănătate.
La Arad, lipsa noilor secții pentru pediatrie și obstetrică înseamnă perpetuarea condițiilor precare pentru mii de copii și mame.
La Brașov, pavilionul destinat politraumei era considerat vital pentru tratarea cazurilor grave din întreaga regiune centrală a țării.
La București, atât centrul de psihiatrie pediatrică, cât și extinderea Spitalului Universitar de Urgență erau văzute ca soluții pentru suprasolicitarea sistemului.
La Constanța, policlinica de cardiologie și oncologie urma să răspundă unei nevoi acute, într-un județ cu un număr mare de pacienți oncologici și cardiovasculari.
La Piatra Neamț, proiectul spitalului nou era așteptat ca o reparație morală după tragedia incendiului din 2020, soldată cu pierderi de vieți omenești.
Astfel, tăierea finanțării nu este doar o problemă administrativă, ci și una de încredere publică.
Contextul european și regulile stricte ale PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență face parte dintr-un program amplu al Uniunii Europene, menit să susțină relansarea economică post-pandemie. Fondurile sunt alocate pe proiecte precise și cu termene ferme.
În cazul României, august 2026 este data-limită pentru finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor finanțate. Orice întârziere atrage pierderi ireversibile de fonduri.
Din acest motiv, Comisia Europeană a cerut guvernului de la București să renunțe la investițiile care nu pot fi duse la bun sfârșit, pentru a evita blocajele și pentru a proteja credibilitatea întregului program.
