Bolojan merge până la capăt cu tăierile din administrație: 13.000 de concedieri în primării și consilii județene. Ce județe intră pe lista neagră

Premierul Ilie Bolojan își menține planul controversat de a reduce drastic aparatul administrativ local, prin concedierea a aproximativ 13.000 de angajați din primării și consilii județene. Decizia, contestată de sindicate și de partidele mari, vizează aproape toate județele țării, cu impact major în comunități unde administrațiile locale sunt deja fragile.

Citește și

Doliu în lumea filmului. A murit marele actor Robert Redford

Executivul condus de Ilie Bolojan a transmis că măsura este inevitabilă pentru a aduce economii la buget și pentru a eficientiza activitatea aparatului administrativ. Premierul susține că actuala structură a devenit supradimensionată, costisitoare și ineficientă, iar reducerea personalului ar trebui să aducă o mai bună gestionare a resurselor publice.

Pe de altă parte, opoziția politică și sindicatele avertizează că valul de concedieri va afecta grav funcționarea unor primării și servicii esențiale pentru cetățeni. Reducerea personalului lovește și în rețelele politice ale PSD și PNL, partide care se sprijină puternic pe primari și pe aparatul administrativ local în campaniile electorale.

Harta concedierilor: unde se resimte cel mai tare

Conform datelor publicate de Guvern și analizate de Euronews, impactul va fi resimțit la nivel național, însă unele județe vor fi lovite mai dur decât altele.

În Galați, restructurările vor atinge un nivel record: 61 din cele 66 de unități administrativ-teritoriale (92%) vor fi afectate, ceea ce înseamnă 522 de concedieri, adică 17% din posturile ocupate. Situația este similară în Sălaj, unde 90% dintre UAT-uri vor pierde oameni, cu un total de 260 de concedieri, dar și în Vrancea, unde procentul se ridică la 84%, echivalent cu 386 de posturi desființate.

Nici Buzăul nu scapă, cu 78% dintre UAT-uri vizate și 393 de concedieri, în timp ce în Ilfov, restructurările vor atinge 31 din cele 41 de unități administrative, însumând 321 de posturi, adică 76% din total.

Județe cu pierderi majore în cifre absolute

Dacă raportăm la numărul total de angajați, alte județe se remarcă prin volumele ridicate ale concedierilor.

În Prahova, vor dispărea 724 de posturi, reprezentând 15% din personalul actual și afectând 68 de UAT-uri. Bucureștiul, cu toate sectoarele și Primăria Generală, se confruntă cu 709 concedieri, echivalentul a 8% din personal.

Argeșul va pierde 649 de posturi, adică 16% din total, în timp ce Suceava va reduce 500 de locuri de muncă (13%), iar Mureșul 513, de asemenea 13%. Aceste cifre arată că, dincolo de procente, mii de familii vor fi afectate direct, într-o perioadă deja complicată din punct de vedere economic.

Sindicatele anunță proteste

Reacțiile nu au întârziat să apară. Sindicatele din administrația publică locală au transmis că pregătesc noi proteste în mai multe județe, nemulțumite de faptul că decizia a fost luată fără o consultare reală și fără soluții alternative.

Reprezentanții angajaților avertizează că valul de concedieri va duce la blocaje în activitatea unor primării, unde personalul rămas va fi insuficient pentru a gestiona atribuțiile legale. De asemenea, se atrage atenția că serviciile de care depind cetățenii – de la eliberarea de documente până la asistență socială – vor avea de suferit.

Guvernul insistă: „Singura soluție realistă”

În pofida presiunilor, Guvernul condus de Bolojan își menține direcția. Premierul afirmă că restructurările reprezintă „singura soluție realistă” pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a crește eficiența administrației publice.

Potrivit acestuia, aparatul administrativ local a fost mult timp „capturat” de interese politice și a devenit o povară pentru contribuabili. Prin reducerea masivă a personalului, Bolojan promite o reformă profundă, care ar trebui să ducă la o administrație mai suplă și mai orientată către nevoile cetățeanului.

Între reformă și risc social

Deși executivul mizează pe sprijinul unei părți a opiniei publice, care cere de ani buni tăieri în rândul bugetarilor, realitatea din teren arată că măsura este departe de a fi acceptată. În multe localități mici, concedierile riscă să paralizeze activitatea, întrucât personalul rămas nu va putea acoperi toate atribuțiile.

Astfel, planul Bolojan se află la granița dintre o reformă considerată necesară pentru eficiență și un risc social care ar putea afecta zeci de mii de familii și funcționarea unor comunități întregi.