Georgescu Dragos
Naționala Ungariei a trăit una dintre cele mai dramatice seri din ultimii ani, după ce a ratat calificarea la barajul pentru Campionatul Mondial din 2026 în ultimul minut al prelungirilor. În fața unui stadion aproape plin, pe Pușkaș Arena, maghiarii aveau nevoie de un singur egal în duelul cu Irlanda pentru a obține locul în play-off-ul din luna martie, acolo unde ar fi fost și cap de serie. Scenariul părea accesibil, mai ales că Ungaria a condus de două ori pe parcursul partidei. Totuși, finalul s-a transformat într-un coșmar, după ce Troy Parrott, atacantul echipei AZ Alkmaar, a reușit un hat-trick de senzație, înscriind golul decisiv în minutul 90+6.
Dramă la Budapesta. Maghiarii, în lacrimi după ratarea barajului. De 40 de ani nu au mai fost la Mondialul de fotbal
Atmosfera de la Budapesta, încărcată inițial de entuziasm și speranță, s-a transformat într-o liniște apăsătoare imediat după fluierul final. Pentru maghiari, meciul nu a fost doar o confruntare obișnuită, ci o șansă uriașă de a reveni în lumina marelui fotbal mondial, la trei decenii distanță de la ultima lor participare la un Campionat Mondial. Înfrângerea cu 2-3 a însemnat nu doar ratarea barajului, ci și prelungirea unei serii negative dureroase: Ungaria nu a mai jucat la Mondial din 1986, din Mexic, iar acum ratează calificarea pentru a zecea oară consecutiv.
Publicațiile sportive din Ungaria au relatat la unison dimensiunea eșecului. Nemzetisport.hu, unul dintre cele mai cunoscute site-uri sportive maghiare, a titrat imediat după finalul partidei: „Drama a venit în minutul 96: irlandezii au întors scorul pe Pușkaș Arena. Visele noastre pentru Cupa Mondială s-au spulberat”. Jurnaliștii au descris atmosfera de pe stadion ca fiind devastatoare, cu jucători căzuți la pământ și suporteri stupefiați de deznodământ.
În analiza lor, aceștia au explicat pe larg cum Ungaria a gestionat greșit momentele cheie ale meciului, deși a avut jocul în mână în două rânduri. „Echipa națională de fotbal a Ungariei a condus de două ori în runda a 6-a și ultima a preliminariilor pentru Cupa Mondială din 2026, dar a pierdut totuși cu 2-3 în fața echipei naționale a Irlandei pe Puskas Arena. Cu această înfrângere, echipa noastră a terminat pe locul trei în Grupa F, așa că nu va fi în play-off, ratând astfel Cupa Mondială pentru a zecea oară consecutiv”, au mai scris jurnaliștii unguri.
Această reacție reflectă perfect starea generală a presei și a fanilor din Ungaria. Sentimentul de „deja vu” apasă greu, pentru că suporterii maghiari au mai trecut prin dezamăgiri similare, însă felul în care s-a pierdut acum — în prelungiri, în fața propriilor suporteri, după două avantajuri consecutive — amplifică durerea.
Mulți comentatori sportivi au remarcat că aceasta ar putea fi una dintre cele mai dureroase ratări din istoria recentă a naționalei, mai ales în contextul în care selecționerul Marco Rossi a avut la dispoziție o generație considerată una dintre cele mai bune din ultimii ani.
Startul meciului a fost promițător pentru Ungaria. Gazdele au deschis scorul încă din minutul 3, prin Lukacs, profitând de emoțiile din defensiva irlandeză. Entuziasmul tribunei a fost vizibil, iar jocul părea să curgă în direcția corectă. Totuși, doar câteva minute mai târziu, Irlanda a primit un penalty, iar Troy Parrott a restabilit egalitatea fără emoții.
Cu scorul 1-1, partida a continuat într-un ritm alert, iar Ungaria, susținută frenetic de public, a presat puternic. Presiunea a dat roade chiar înainte de pauză, când Varga a marcat pentru 2-1. La vestiare, atmosfera părea una optimistă, iar maghiarii aveau din nou calificarea la baraj în buzunar.
După pauză, însă, jocul s-a schimbat. Irlanda a început să pună presiune, profitând de slăbiciunile din defensiva Ungariei. Trecerea timpului a adus nervozitate în tabăra gazdelor, iar ritmul de joc al maghiarilor a scăzut vizibil. Criza a început să se simtă în minutele de final, când același Parrott a egalat în minutul 80, după o acțiune în care apărarea Ungariei a părut complet depășită.
În acel moment, Ungaria mai avea totuși nevoie doar de egal. Părea că ultimele minute se vor consuma fără mari emoții, însă realitatea a lovit puternic. În minutul 90+6, în vreme ce fanii se pregăteau să sărbătorească totuși un punct, Parrott a reușit golul de 3-2, pecetluind soarta partidei. A fost momentul care a închis drumul Ungariei către Campionatul Mondial.
Imaginile surprinse de camere după golul decisiv arătau jucători maghiari în lacrimi, suporteri șocați și un Marco Rossi care nu găsea cuvinte pentru a explica ce s-a întâmplat.
O statistică dureroasă: 10 Mondiale consecutive ratate
Pentru Ungaria, competiția mondială reprezintă o amintire îndepărtată. Ultima participare la un turneu final de Campionat Mondial datează din 1986, când naționala maghiară a jucat în Mexic. De atunci, deși au existat perioade în care echipa a arătat potențial, calificarea a fost ratată constant.
Cele zece eșecuri consecutive apasă greu asupra generațiilor de suporteri, dar și asupra identității fotbalistice a țării. În anii ’50 și ’60, Ungaria era una dintre forțele lumii, celebră pentru „Echipa de Aur” a lui Puskás, Kocsis și Hidegkuti, formație care a schimbat fotbalul mondial. Astăzi, realitatea este cu totul alta.
Deși naționala maghiară a avut în ultimii ani evoluții bune în Nations League și prestații consistente la Campionatul European, Mondialul pare în continuare un obiectiv greu de atins. Încă un ciclu de calificări ratat înseamnă automat încă patru ani de așteptare și reconstrucție.
Generația actuală a avut potențialul calificării
Sub comanda selecționerului Marco Rossi, Ungaria a arătat în multe momente un fotbal solid, bazat pe disciplină, angajament și calitate tehnică. În meciul cu Irlanda, pe teren s-au aflat și două nume importante din fotbalul internațional: fundașul dreapta Kerkez și starul echipei Liverpool, Dominik Szoboszlai, unul dintre cei mai valoroși mijlocași ofensivi ai generației sale.
Prezența acestor jucători ridică și mai mult semne de întrebare privind motivul pentru care Ungaria a arătat atât de vulnerabilă în momentele decisive. Cu Szoboszlai în teren, se aștepta ca echipa să gestioneze mai bine avantajul, să controleze ritmul și să reducă riscurile. Totuși, jocul colectiv a cedat exact atunci când presiunea a crescut.
Analiștii din Ungaria au subliniat că lipsa de concentrare și problemele din defensivă au făcut diferența în final. Golurile primite în ultimele minute par să devină o constantă dureroasă pentru această echipă, care a demonstrat în trecut că poate evolua excelent în fața unor adversari mult mai puternici.
Barajul din martie reprezenta o șansă importantă pentru Ungaria, pentru că ar fi intrat în prima urnă valorică. Asta însemna automat adversari mai accesibili și o probabilitate mai mare de calificare. România ar fi putut fi unul dintre posibilii adversari, însă scenariul nu se va mai concretiza.
Ratarea barajului înseamnă că Ungaria trebuie să înceapă un nou ciclu de reconstrucție, iar presiunea pe selecționer și pe federație va crește inevitabil. Suporterii cer răspunsuri, iar presa sportivă vorbește deja despre un moment de cotitură pentru fotbalul maghiar.
Pe termen scurt, moralul echipei este la pământ. Pe termen lung, însă, această înfrângere ar putea genera schimbări importante în abordarea tacticii și în strategia de dezvoltare.
