Saghin Sabrina
Președintele interimar Ilie Bolojan a oferit o serie de declarații importante în cadrul podcastului „Friendly Fire”, în care a abordat diverse teme referitoare la situația actuală a politicii românești, riscurile unui vot antisistem și perspectivele de viitor ale scenei politice, în special în contextul alegerilor prezidențiale.
În cadrul discuțiilor, Bolojan a subliniat exasperarea populației față de clasa politică, un sentiment care a dus la creșterea susținerii pentru partidele antisistem. De asemenea, președintele interimar a exprimat îngrijorări legate de posibilele implicații ale acestui fenomen asupra stabilității politice din România și despre importanța unui consens între viitorul președinte și Parlament.
Ce spune Ilie Bolojan despre posibilitatea de a avea un nou Guvern
Bolojan a început discuția vorbind despre un fenomen pe care îl consideră tot mai evident: exasperarea românilor față de clasa politică. Potrivit acestuia, românii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de politica tradițională, iar această frustrare se manifestă prin susținerea unor forțe politice antisistem.
„Văd o exasperare a românilor vizavi de lumea politică. Vedem o consolidare a unui vot antisistem, antisistem în general, politic. Pentru că şi un vot împotrivă e un vot democratic, dar nu înseamnă că este o soluţie la deficienţele pe care le avem”, a declarat liderul liberal.
Chiar dacă liderul liberal recunoaște că acest tip de vot poate fi o formă validă de exprimare democratică, el atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică o astfel de tendință. Acesta subliniază faptul că un vot împotriva sistemului poate, la un moment dat, să ducă la sprijinirea unor partide sau mișcări extremiste, iar acest lucru ar putea complica foarte mult situația politică din România.
„Dar e clar că la un moment dat, dintr-un vot antisistem, poţi să ajungi şi în situaţii în care să ai nişte partide parlamentare care pot să susţină şi astfel de abordări. Dar nu văd în momentul de faţă, să spunem, astfel de situaţii în România”, a mai adăugat el, referindu-se la eventualitatea unor guverne extremiste.
Bolojan este conștient de pericolele asociate cu o astfel de dinamică și avertizează că un vot antisistem ar putea duce la formarea unor guverne extremiste. Întrebat despre posibilitatea ca România să ajungă să fie condusă de un guvern legionar sau de o coaliție formată din partide precum AUR, PSD sau POT, Bolojan a preferat să fie rezervat.
„În momentul de faţă nu pot să fac astfel de estimări”, a răspuns acesta, subliniind că deocamdată nu există o astfel de amenințare clară. Totuși, el nu exclude ideea că, în viitor, acest tip de vot ar putea conduce la situații politice complicate, care să impună o reevaluare a direcției politice a țării.
În pofida acestui scenariu pesimist, președintele interimar a subliniat că un consens rațional între președinte și Parlament ar putea aduce stabilitatea necesară pentru a implementa reforme importante. Bolojan crede că, în contextul în care viitorul președinte colaborează eficient cu majoritatea parlamentară, România ar putea să se bucure de o perioadă de stabilitate politică, care este esențială pentru derularea unor reforme serioase.
„Eu cred că în condiţiile în care preşedintele care va fi ales are o colaborare raţională cu majoritatea parlamentară, vom fi într-o situaţie de stabilitate care e o condiţie necesară pentru a face reforme serioase”, a explicat Bolojan.
În schimb, el avertizează că un conflict deschis între Președinție și Parlament ar putea avea efecte negative grave, atât pe plan politic, cât și economic, dificultățile crescând considerabil atunci când guvernarea este marcată de dispute interne.
Majoritatea parlamentară și provocările viitoare
Un alt subiect important abordat de Bolojan în cadrul podcastului a fost starea actuală a majorității parlamentare. Președintele interimar a caracterizat majoritatea actuală ca fiind „fragilă” și a subliniat că orice consolidare a acesteia ar întări puterea coaliției și ar facilita luarea unor decizii importante pentru viitorul țării. El a afirmat că o majoritate parlamentară instabilă poate genera incertitudine și poate afecta negativ procesul decizional, ceea ce ar putea duce la o guvernare mai puțin eficientă.
Bolojan nu a exclus posibilitatea unui guvern de uniune națională în cazul unor crize majore, dar a precizat că speră ca România să nu ajungă în această situație.
„În condiţiile în care este ales un preşedinte care intră în conflict cu majoritatea parlamentară şi se ajunge la tot felul de dispute, cu siguranţă nu numai că nu va fi bine din punct de vedere politic da, pot să apară situaţii în care să vedem alte majorităţi, în situaţii în care apar conflicte între preşedinte şi majoritatea parlamentară, sau în situaţii în care apar complicaţii economice când efectiv a sta în guvernare şi a face lucruri serioase e deja o problemă complicată”, a declarat preşedintele interimar.
„Sigur, în situaţii deosebite, în situaţii de crize, se pot ajunge şi la guverne de uniune naţională. Sper să nu ajungem acolo, dar cine ştie ce se poate întâmpla”, a punctat liderul liberal.
În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Bolojan a fost întrebat despre riscurile de securitate națională legate de anumiți candidați. Liderul liberal a răspuns categoric, afirmând că nu deține informații care să sugereze că vreunul dintre candidații la președinție ar reprezenta o amenințare la adresa securității naționale.
De asemenea, el a negat existența unor legături dubioase ale candidaților cu grupuri de interese sau finanțatori problematici, subliniind că, în campaniile electorale, toți candidații au susținători și donatori care contribuie la cheltuielile de campanie, dar acest lucru nu implică neapărat o legătură cu entități dăunătoare pentru țară.
„Eu nu îmi permit să pun etichete şi nu am date din care să rezulte că cei care candidează reprezintă riscuri la adresa securităţii noastre naţionale, la modul general”, a mai spus acesta.
În final, Bolojan a punctat că evaluarea unui candidat nu trebuie făcută doar pe baza ideilor proprii, ci și pe baza anturajului și a celor care îl susțin.
„Fiecare candidat are susţinători, fiecare are donatori, pentru că acest tip de campanii înseamnă, totuşi, nişte sume importante, dacă vrei, într-adevăr, să respecţi prevederile legale, nu poţi să faci o campanie de tip prezidenţial la România sau nici într-o ţară fără să nu ai nişte cheltuieli de campanie. Şi nu am date care să confirme ceea ce spuneţi dumneavoastră legat de faptul că un candidat sau altul ar fi, să spunem, prizonierii unor grupuri care vor să facă rău României”, a explicat el.
În concluzie, Ilie Bolojan a abordat în cadrul podcastului „Friendly Fire” teme de actualitate pentru politica românească, exprimând îngrijorări legate de riscurile unui vot antisistem și de posibilele provocări care ar putea apărea pe scena politică după alegerile prezidențiale.
Deși există o exasperare generală față de clasa politică, liderul liberal a subliniat că stabilitatea politică poate fi asigurată doar printr-o colaborare rațională între Președinție și Parlament, iar eventualele crize nu ar trebui să ducă la instabilitate suplimentară. De asemenea, Bolojan a subliniat că, în ciuda suspiciunilor, nu există dovezi care să sugereze riscuri de securitate națională din partea vreunui candidat.
