Cristina Cohuț
Viața personală a interpretului Ion Dolănescu a fost adesea în atenția publicului, datorită relațiilor sale sentimentale cu femei cunoscute din lumea muzicii sau din afara acesteia. De-a lungul vieții sale, trei femei au reușit să-i cucerească inima artistului, legături ce au fost relatate în interviuri, emisiuni televizate și mărturii publice făcute chiar de către artist.
Ion Dolănescu a fost un simbol al muzicii populare românești, dar și o personalitate mediatizată constant în presa vremii. Relațiile sale au generat interes nu doar datorită notorietății partenerelor, ci și contextelor în care acestea s-au format și evoluat. Artistul a vorbit deschis, în numeroase rânduri, despre cele mai importante legături amoroase din viața sa: Iustina Băluțeanu, Maria Ciobanu și Margarita Valenciano.
Iustina Băluțeanu, prima iubire și căsnicie oficială
Iustina Băluțeanu a fost prima soție a lui Ion Dolănescu și prima mare iubire cunoscută a acestuia. Artista era deja o interpretă consacrată de muzică populară în momentul în care cei doi s-au cunoscut. Relația lor a început în perioada în care Dolănescu se afla în serviciul militar, iar colaborările artistice din turnee au dus la formarea unei legături afective.
Ion Dolănescu și Iustina Băluțeanu au fost căsătoriți timp de șase ani. Diferența de vârstă dintre cei doi a fost de 19 ani, fapt menționat frecvent de artist în interviuri. Căsnicia lor nu a avut urmași, dar artistul a mărturisit în repetate rânduri că acea perioadă a fost una importantă pentru formarea sa, atât ca artist, cât și ca om.
Iustina Băluțeanu a decedat la vârsta de 57 de ani, în urma unui infarct miocardic. Relația dintre cei doi nu a fost reluată după divorț, dar a rămas marcată în memoriile lui Ion Dolănescu ca una semnificativă, mai ales pentru începutul său în viața de familie și în lumea artistică.
Maria Ciobanu, mama fiului Ionuț Dolănescu
Relația dintre Ion Dolănescu și Maria Ciobanu a fost una dintre cele mai cunoscute și comentate din lumea muzicii populare românești. Cei doi s-au cunoscut în cadrul Ansamblului Ciocârlia, unde colaborau artistic. În momentul în care au început relația, ambii parteneri erau deja căsătoriți – Ion Dolănescu cu Iustina Băluțeanu, iar Maria Ciobanu cu instrumentistul Florea Burnea.
În pofida acestor circumstanțe, relația lor a evoluat într-o direcție profundă, iar în anul 1971 au organizat o ceremonie de nuntă simbolică, binecuvântată religios, în absența unui divorț oficial. Evenimentul a fost considerat la acea vreme un gest neobișnuit și a fost intens relatat în presă.
În anul 1972, din această relație s-a născut Ionuț Dolănescu, fiul celor doi artiști. Ionuț a moștenit pasiunea părinților pentru muzică și a urmat o carieră artistică, devenind la rândul său interpret de muzică populară. Relația dintre părinții săi a continuat cu suișuri și coborâșuri, dar s-a încheiat înainte ca fiul lor să ajungă la maturitate, scrie click.ro.
De-a lungul anilor, Maria Ciobanu și Ion Dolănescu au avut colaborări muzicale și au continuat să fie în atenția presei. Fiul lor, Ionuț Dolănescu, a fost crescut de Maria Ciobanu, iar relația cu tatăl său a fost menținută pe parcursul anilor, în ciuda distanțelor sau divergențelor ocazionale.
Margarita Valenciano, relația care l-a condus pe un nou drum
Cea de-a treia mare iubire din viața lui Ion Dolănescu a fost Margarita Valenciano, o tânără de origine costaricană, care studia medicina în România. Cei doi s-au cunoscut în anul 1974, în Cluj, pe când Margarita era studentă. Relația lor a început discret, iar ulterior, tânăra s-a mutat la București.
Din această legătură a rezultat fiul lor, Dragoș Dolănescu, care a avut o carieră politică internațională. După ce a părăsit România, Margarita s-a stabilit împreună cu fiul său în Costa Rica, unde Dragoș Dolănescu a urmat studii universitare și a intrat în politică, devenind deputat în Parlamentul din Costa Rica.
Relația dintre Ion Dolănescu și Margarita Valenciano nu a fost oficializată printr-o căsătorie. Deși au menținut contactul de-a lungul anilor, artistul a mărturisit că a fost reținut în ceea ce privește expunerea acestei relații, în special din cauza contextului politic și social al vremii.
În perioada respectivă, existența unei relații cu o persoană din străinătate era privită cu suspiciune, iar Ion Dolănescu, aflat în plină carieră artistică, se temea de eventualele consecințe asupra activității sale în cadrul instituțiilor de stat. Astfel, a fost precaut în ceea ce privește publicitatea legăturii lor.
Când s-a stins din viață Ion Dolănescu
Ion Dolănescu a murit pe 19 martie 2009, la vârsta de 65 de ani. Cauza decesului a fost un stop cardio-respirator. Echipajul SMURD a fost solicitat la domiciliul artistului, însă intervenția medicală nu a mai putut schimba evoluția rapidă a afecțiunii.
Decesul a fost mediatizat pe scară largă, iar sute de persoane s-au adunat la locuința sa și ulterior la slujba de înmormântare. Ion Dolănescu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Presa a relatat amplu despre ceremonia funerară, la care au fost prezenți membri ai familiei, colegi de breaslă, oficialități și admiratori.
Moartea artistului a generat o serie de controverse legate de moștenire și drepturile asupra patrimoniului său artistic. Disputele dintre cei doi fii, Ionuț și Dragoș Dolănescu, au fost îndelung reflectate în spațiul public și au făcut obiectul unor acțiuni în instanță.
Activitatea artistică și moștenirea lăsată
Pe lângă viața sa personală complexă, Ion Dolănescu rămâne unul dintre cei mai reprezentativi interpreți de muzică populară din România. A colaborat cu nume importante ale folclorului românesc, a realizat zeci de înregistrări și a susținut turnee atât în țară, cât și în străinătate.
Printre piesele sale cunoscute se numără „M-am născut printre Carpați”, „Mă dusei să trec la Olt” și „Badea m-o făcut oșan”. Repertoriul său a fost apreciat pentru autenticitate, expresivitate și legătura profundă cu tradițiile din zona Muscelului.
Ion Dolănescu a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural și a fost desemnat de mai multe ori „artist emerit”. A fost membru al ansamblului „Ciocârlia” și colaborator frecvent al Casei de Cultură a Ministerului de Interne.
