Cristina Cohuț
Negocierile pentru viitorul Guvern al României sunt în toi, iar deciziile importante nu au fost încă luate. Partidele se află într-o competiție tensionată pentru împărțirea ministerelor-cheie, iar în tot acest proces, președintele Nicușor Dan pare să joace un rol esențial. Surse politice apropiate discuțiilor susțin că acesta ar putea avea drept de veto asupra componenței noului Cabinet, influențând în mod direct configurația guvernamentală.
Președintele a transmis public că își dorește figuri noi în echipa guvernamentală, dar realitatea din spatele ușilor închise indică o altă direcție. Potrivit informațiilor Digi24, majoritatea numelor vehiculate sunt deja cunoscute din fostele structuri de conducere.
PSD vizează ministere strategice și vrea să își păstreze oamenii
În cadrul negocierilor, PSD este partidul care ar urma să primească cele mai multe portofolii – între 6 și 7 ministere. Prioritatea absolută pentru social-democrați este Ministerul Transporturilor, pe care îl doresc pentru Ciprian Șerban. De asemenea, PSD își dorește să păstreze Justiția pentru Radu Marinescu, actualul ministru în funcție.
Totodată, în discuțiile interne ale partidului a apărut și numele lui Mihai Tudose pentru Ministerul de Interne. Totuși, potrivit surselor Digi24, acesta nu ar avea susținerea necesară din partea colegilor săi. Dacă Internele vor fi atribuite PNL – cel mai vehiculat nume fiind Cătălin Predoiu – atunci PSD ar putea opta pentru Ministerul Apărării.
În același scenariu, portofoliile Economiei și Muncii ar putea rămâne în tabăra social-democrată, cu aceiași miniștri ca până acum. Această abordare a fost criticată de președinte, care a declarat anterior că este nevoie de un suflu nou la conducerea ministerelor.
PNL nu cedează Dezvoltarea și își dorește stabilitate în portofolii
Liberalii sunt hotărâți să își mențină pozițiile și nu acceptă să iasă din negocieri fără Ministerul Dezvoltării, considerat strategic pentru partid. Numele vehiculat pentru acest portofoliu este Adrian Veștea, susținut și în negocierile anterioare, când ministerul a fost atribuit, în cele din urmă, UDMR.
De asemenea, PNL vrea să păstreze portofoliile pe care le controlează în prezent, fără modificări majore de componență. Această poziție vine în contextul în care liberalii susțin că stabilitatea în conducerea ministerelor este importantă într-o perioadă cu numeroase provocări interne și externe.
Există însă o temere în PNL că PSD s-ar putea înțelege cu UDMR și le-ar permite acestora să preia Ministerul Dezvoltării. Această posibilitate complică și mai mult negocierile.
UDMR ar putea păstra Finanțele sau să preia Mediul
Uniunea Democrată Maghiară din România ar putea ieși din negocieri cu aceleași ministere pe care le-a deținut și anterior. Este vorba despre Ministerul Finanțelor, dar și despre Dezvoltare sau Mediu. De exemplu, Ministerul Mediului a mai fost condus în trecut de UDMR și ar putea reveni pe lista de opțiuni a formațiunii.
În cazul în care portofoliul Mediului ajunge la USR, unul dintre numele luate în calcul este Diana Buzoianu. Aceasta este cunoscută pentru implicarea în proiecte de protecție a mediului și ar putea fi o alegere acceptabilă în cadrul noii formule guvernamentale.
USR vrea Justiția și Fondurile Europene
Uniunea Salvați România și-a exprimat clar intenția de a obține Ministerul Justiției. Numele propus pentru acest portofoliu este Alexandru Dimitriu, jurist și apropiat al formațiunii. De asemenea, USR dorește să preia Ministerul Fondurilor Europene, pentru a avea control asupra proiectelor strategice de dezvoltare.
În cazul în care partidul va obține un portofoliu mai mic, cum ar fi Ministerul Culturii, surse din USR spun că George Gima ar putea fi propus pentru acest post. Pentru Ministerul Muncii, o altă opțiune vehiculată este Oana Țoiu, cu experiență în politici sociale.
Aceste propuneri ar putea fi supuse unei analize atente din partea președintelui, care dorește să evite numirea unor persoane care nu au performat în trecut.
Președintele Nicușor Dan ar avea drept de veto asupra componenței Guvernului
Surse Digi24 susțin că președintele Nicușor Dan va avea un rol mai activ în stabilirea componenței Guvernului. Concret, partidele vor face propuneri pentru funcțiile de miniștri, dar acestea vor trebui validate de președinte. Dacă acesta nu este de acord, numele respective vor fi respinse.
Această procedură seamănă cu un drept de veto neoficial, dar eficient, asupra structurii viitorului Guvern. Deși nu a fost anunțată public, această formulă ar fi acceptată tacit de liderii politici, în contextul unei dorințe generale de a evita tensiunile instituționale.
„Este treaba noastră ce miniștri propunem”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD. Totuși, realitatea din culise pare diferită.
Această implicare a președintelui ar putea reprezenta o tentativă de reformă în interiorul sistemului politic, prin filtrarea numirilor bazate pe criterii de competență, și nu doar pe calcule politice.
Cine ar putea fi viitorul premier al României
În ceea ce privește funcția de premier, situația este în continuare incertă. În mod oficial, niciunul dintre liderii partidelor mari nu pare interesat să ocupe acest post. Ilie Bolojan, vehiculat constant pentru această funcție, a declarat recent că nu ține cu dinții de ea și că, dacă este cazul, poate fi revendicată de PSD.
„Nu țin cu dinții de această funcție”, a afirmat Ilie Bolojan, într-o discuție informală.
Totuși, sursele Digi24 susțin că această declarație face parte dintr-o strategie de imagine, iar PNL ar fi convins că Bolojan va fi viitorul premier. Această convingere se bazează pe susținerea internă solidă din partid și pe relația bună cu președintele.
Decizia finală privind numirea premierului va aparține, totuși, lui Nicușor Dan, în calitate de șef al statului. Prin urmare, este posibil ca opțiunea finală să depindă de o evaluare mai amplă, care să includă și criterii de integritate, profesionalism și capacitate de a gestiona provocările guvernării.
Rolul președintelui, decisiv în stabilirea formulei de guvernare
În ciuda dorințelor exprimate de partide, realitatea este că, în actualul context politic, președintele Nicușor Dan are un cuvânt greu de spus. Această implicare directă ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește formarea unui Guvern stabil și eficient.
Faptul că multe dintre numele vehiculate sunt cele care au mai ocupat funcții în trecut a stârnit reacții critice. Președintele a menționat, în repetate rânduri, că România are nevoie de figuri noi în conducere și de un Guvern cu adevărat reformist.
De aceea, este de așteptat ca în perioada următoare, multe dintre propunerile inițiale ale partidelor să fie ajustate sau înlocuite, pentru a se alinia la standardele impuse de Palatul Cotroceni.
Decizia finală privind componența Guvernului ar putea întârzia, tocmai din acest motiv. Partidele trebuie să găsească o formulă acceptabilă, atât în interiorul propriilor structuri, cât și pentru președinte, care are responsabilitatea de a valida un Executiv capabil să răspundă nevoilor cetățenilor.
Așa cum indică sursele politice, președintele nu va ezita să respingă propunerile care nu se ridică la nivelul așteptărilor sau care riscă să compromită încrederea publicului în actul guvernării.
