Roxana
Duminică, 30 octombrie, se comemorează 7 ani de la tragedia de la Colectiv, în urma căreia 65 de persoane și au pierdut viața. Sistemul sanitar din România şi-a dovedit colapsul şi la acel moment, pentru că răniţii care au fost duşi la spitalele noastre au murit din cauza lipsei de condiții pentru tratarea unor pacienți cu arsuri grave.
Tragedia de la Colectiv a atras atenția asupra condițiilor care lipsesc în spitalele din România pentru a trata astfel de bolnavi, totul sfârșindu-se cu pierderea de vieți.
Cum s-au schimbat legile după o dramă naţională
Clasa politică şi autorităţile ar fi trebuit să înveţe ceva din tragedia de la Colectiv şi să „rupă” nepăsarea, pentru a reclădi cu totul o ţară întreagă. Numai că, din acel impuls, din acea emoţie de moment, n-a mai rămas decât speranţa.
Una din primele măsuri pe care autoritățile le-au luat după tragedia Colectiv a fost mărirea amenzilor pentru patronii localurilor din România care nu dețin autorizație de securitate în caz de incendiu.
Tot după incendiul de la Colectiv a fost aprobată Hotărâre Guvernului 915 care schimbă procedura de funcționare în localuri. Procedurile de intervenție medicală au fost modificate, a fost adoptat un plan de măsuri pentru reducerea timpului de intervenție.
De asemenea, a fost implementată frecvența unică de comunicare dintre ambulanțe și SMURD: cele două servicii se aud reciproc, astfel încât să-și organizeze într-un mod mai facil și rapid intervențiile.
65 de morți și 150 de răniți mutilați pe viață
Incendiul din Colectiv s-a produs în seara zilei de 30 octombrie 2015, în jurul orei 22:30, în incinta clubului amenajat într-o fostă hală a fabricii Pionierul, în sectorul 4 din București.
Incendiul s-a soldat cu 64 de morți (o parte au decedat în noaptea incendiului, o parte în spitale, în săptămânile care au urmat) și în jur de 150 de răniți, majoritatea mutilați pe viață. În vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.
10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată în raportul oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021.
Condamnări definitive în Dosarul Colectiv
La data de 12 mai 2022, Cristian Popescu-Piedone, primar al Sectorului 5 pe atunci, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 65 de persoane.
Iniţial, la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – Piedone primise 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, însă judecătorii de la CAB au admis, joi, apelul primarului şi au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare.
În acelaşi dosar, patronii clubului Colectiv au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 11 ani şi 8 luni de închisoare (la instanţa de fond, cei trei primiseră câte 11 ani şi 8 luni).
De asemenea, George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 8 ani şi 8 luni închisoare.
Alte condamnări din dosar:
- pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise – fiecare 6 ani şi 10 luni;
- Cristian Niţă, director al firmei de artificii – 2 ani şi 6 luni cu suspendare, plus efectuarea a 80 de zile muncă în folosul comunităţii în cadrul Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti SA sau în cadrul ADP sector 1 Bucureşti.
