Cristina Cohuț
Peste 100 de români fără acte ar urma să fie transferați de autoritățile americane într-unul dintre cele mai controversate locuri de detenție din lume – baza militară Guantanamo Bay, aflată pe teritoriul Cubei. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană POLITICO, care citează documente oficiale și surse din cadrul administrației SUA.
Este vorba despre un plan elaborat rapid de administrația Trump, în contextul în care sistemul de detenție din Statele Unite este deja supraîncărcat. Potrivit surselor citate, Guantanamo ar urma să găzduiască, temporar, până la 9.000 de migranți, inclusiv cetățeni europeni. Măsura este considerată una cu impact puternic, atât logistic, cât și simbolic.
100 de români, pe lista celor care urmează să fie relocați
Documentele analizate de POLITICO arată că din totalul de 9.000 de persoane aflate în vizorul autorităților, aproximativ 800 provin din Europa. Printre aceștia, figurează și 100 de români. Mai exact, lista include 1 austriac, 100 de cetățeni români și 170 de cetățeni ruși.
Aceștia sunt migranți fără acte, reținuți în urma unor acțiuni coordonate de Serviciul pentru Imigrație și Vamă al SUA (ICE). În cazul lor, administrația a decis relocarea în afara teritoriului continental american, tocmai pentru a elibera spațiile de detenție existente.
Guantanamo, o locație controversată pentru migranți
Ce ridică semne de întrebare în acest plan este tocmai alegerea bazei Guantanamo Bay. De-a lungul anilor, această locație a fost folosită pentru deținuți suspectați de terorism, fiind asociată cu abuzuri, detenție pe termen nelimitat și lipsa transparenței.
„Mesajul este menit să șocheze și să provoace indignare. Dar suntem aliați”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat american, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO, citat de antena3.ro.
Diplomații americani responsabili de relațiile cu Europa au reacționat imediat, considerând că relocarea unor cetățeni europeni, inclusiv români, la Guantanamo este nejustificată. Ei susțin că România și celelalte țări implicate colaborează deja în procesele de repatriere și că măsura nu ar trebui aplicată în cazul acestor aliați.
Administrația Trump cere accelerarea arestărilor
Contextul general în care apare acest plan este unul tensionat. Casa Albă face presiuni asupra ICE pentru a crește numărul arestărilor de migranți. Consilierul principal al lui Donald Trump, Stephen Miller, ar fi cerut 3.000 de rețineri pe zi.
În același timp, ICE se confruntă cu o criză acută de spații în centrele de detenție de pe teritoriul SUA și solicită fonduri suplimentare din partea Congresului. Este una dintre explicațiile oficiale oferite pentru transferurile către Guantanamo: lipsa locurilor în centrele clasice.
Condiții criticate de avocați și organizații pentru drepturile omului
Relocarea migranților la Guantanamo nu este privită cu ochi buni nici de organizațiile pentru drepturile omului. În prezent, există un proces colectiv aflat pe rolul unei instanțe din Washington, prin care se contestă utilizarea bazei pentru migranți.
Plângerea, formulată de avocații ACLU, argumentează că:
„Guvernul nu a oferit niciun motiv legitim pentru care aceste persoane să fie reținute la Guantanamo în locul centrelor din interiorul SUA. În schimb, autoritățile folosesc amenințarea detenției la Guantanamo pentru a speria migranții, a descuraja noi valuri de imigrație, a forța auto-deportarea și a constrânge persoanele reținute să renunțe la contestații și să accepte deportarea.”
De asemenea, aceștia susțin că aproximativ 70 de migranți sunt în prezent deținuți acolo, în condiții „punitiv-restrictive”, cu hrană insuficientă, haine murdare și infestări cu rozătoare.
Planul ar putea fi pus în aplicare chiar de miercuri
Potrivit POLITICO, planul de transfer al celor 9.000 de migranți – inclusiv români – a fost pus la punct în doar câteva zile și ar putea începe chiar de miercuri.
Însă, documentele consultate indică și o oarecare incertitudine. Planul este în continuare în stadiu de negociere și ar putea suferi modificări de ultim moment. Important de precizat este că autoritățile americane nu intenționează să anunțe din timp țările de origine ale migranților vizați.
Reacții în SUA: îngrijorare privind costurile și logistica
Senatorul democrat Gary Peters a tras un semnal de alarmă în Congres, dezvăluind că fiecare deținut de la Guantanamo costă statul aproximativ 100.000 de dolari pe zi.
De asemenea, oficialii Pentagonului au fost luați prin surprindere de ordinul emis de Donald Trump în ianuarie, care prevede extinderea capacității bazei la 30.000 de migranți. Aceștia au exprimat îngrijorări legate de condițiile climatice dificile din Cuba, lipsa personalului medical și logistic, precum și costurile uriașe implicate.
Guantanamo, folosit pentru migranți din februarie
Deși baza Guantanamo este cunoscută mai ales pentru detenția suspecților de terorism după 11 septembrie 2001, în ultimii ani aceasta a început să fie utilizată și pentru migranți.
Conform unui document recent depus în instanță, începând cu luna februarie, în jur de 500 de migranți au fost deja reținuți în baza militară din Cuba.
În februarie, baza găzduia 178 de migranți, înainte ca un grup de cetățeni venezueleni să fie transferat acolo, fără prea multă publicitate.
În documentul oficial din 20 februarie, guvernul american a menționat că această locație este destinată detenției temporare și nu reținerii pe termen nedeterminat. Cu toate acestea, lipsa unor termene clare de eliberare sau deportare ridică întrebări.
România, pusă într-o poziție delicată
Implicarea a peste 100 de români în acest plan de detenție complică relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite.
Autoritățile române nu au oferit deocamdată un punct de vedere oficial. Este de așteptat ca Ministerul de Externe să ceară clarificări de la ambasada SUA.
România este considerată un partener strategic al Statelor Unite, iar includerea cetățenilor români într-un program de relocare atât de controversat nu poate trece neobservată la nivel diplomatic.
Risc de escaladare a tensiunilor internaționale
Pe fondul acestor transferuri, mai mulți diplomați americani avertizează că utilizarea Guantanamo pentru cetățeni europeni riscă să escaladeze tensiunile dintre SUA și partenerii săi.
Până în acest moment, nu este clar cât timp vor fi reținuți la Guantanamo cei 100 de români fără acte. Totul va depinde de modul în care va evolua planul administrației și dacă instanțele din SUA vor admite plângerile formulate de avocații care reprezintă migranții.
În lipsa unor informații precise, familiile românilor reținuți se află într-o stare de incertitudine.
Pe fondul presiunilor exercitate pentru controlul migrației, este evident că politicile dure vor continua. Însă mutarea migranților europeni într-un centru cu reputația Guantanamo Bay ridică semne de întrebare atât despre eficiență, cât și despre respectarea drepturilor fundamentale.
