Cristina Cohuț
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază dispare de la 1 iulie 2025, iar acest lucru va duce la creșteri semnificative de prețuri. Totodată, se încheie și perioada de plafonare a tarifelor la energie, ceea ce va genera automat un val nou de majorări. Într-un context politic instabil și fără un guvern în funcție, aceste schimbări vin într-un moment dificil, iar impactul asupra bugetelor familiale va fi resimțit din plin.
Datele oficiale, alături de avertismentele transmise de comercianți, producători și analiști economici, indică scumpiri clare și inevitabile, în special la produsele alimentare care au fost, în ultimii doi ani, protejate prin limitarea adaosului comercial.
Măsura plafonării dispare după doi ani
În prezent, 17 produse de bază beneficiază de o limitare a adaosului comercial la maximum 20%. Măsura, introdusă în urmă cu doi ani, a avut ca scop menținerea prețurilor la un nivel suportabil, într-o perioadă cu inflație ridicată și incertitudine economică.
Printre produsele incluse în schema de protecție se numără: pâinea albă simplă de 300–500 grame, laptele de 1 litru cu 1,5% grăsime, telemeaua de vacă vrac, ouăle de găină (calibrul M), uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui și de porc, legumele și fructele proaspete vrac, precum și cartofii albi.
Autoritățile au susținut, în tot acest timp, că plafonarea adaosului a avut efecte vizibile în magazine. Potrivit datelor centralizate, prețurile s-au redus în medie cu 7% la unele produse, iar la altele s-au înregistrat scăderi de până la 33%.
De la 1 iulie, prețurile cresc din nou
Începând cu luna iulie, plafonarea încetează, iar comercianții vor avea libertatea să își stabilească adaosurile după propriile calcule. Reprezentanții Asociației Micilor Comercianți estimează că alimentele se vor scumpi, în medie, cu 5%, imediat după eliminarea plafonului.
Aceștia avertizează însă că scumpirile nu vor veni doar din această cauză. Eliminarea plafonării prețurilor la energie va influența tot lanțul de producție. De la fermier, la procesator, distribuitor și până la raft, costurile vor crește.
În aceste condiții, la raft, consumatorul final ar putea plăti cu 10% mai mult decât în prezent, doar ca efect indirect al noilor tarife la energie electrică și gaze naturale.
Ce spune ministrul Agriculturii despre situație
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a intervenit în direct la Antena 3 CNN și a explicat de ce nu poate fi prelungită plafonarea prețurilor. Potrivit acestuia, în lipsa unui guvern stabil, măsura nu poate fi continuată administrativ.
„În momentul de față nu se poate prelungi măsura pentru că nu avem un Guvern stabil.”, a declarat Florin Barbu.
El a dat însă asigurări că ministerul va continua să monitorizeze prețurile și a menționat că există un comitet dedicat acestui scop. De asemenea, a precizat că unii producători și-au renegociat contractele la energie din timp, în încercarea de a evita creșteri bruște și necontrolate ale costurilor.
„Comitetul de monitorizare a prețurilor făcut la minister se va asigura că prețurile vor fi stabile.”, a adăugat ministrul.
Alimentele care urmează să se scumpească
Conform calculelor prezentate de specialiști din industrie, următoarele scumpiri sunt așteptate imediat după data de 1 iulie:
- Fructele proaspete: +18%
- Legumele proaspete: +11%
- Uleiul de floarea-soarelui: +9%
- Pâinea albă simplă: +5%
Aceste procente sunt raportate la prețurile actuale, și reflectă estimările de creștere pe termen scurt. În lunile următoare, în funcție de cum va evolua costul energiei și presiunea logistică, prețurile ar putea urca și mai mult.
Prognoza BNR se schimbă
Banca Națională a României a inclus aceste modificări în prognoza actualizată de inflație. Într-un raport publicat recent, BNR estimează o rată a inflației de 4,6% la final de an, în creștere față de prognoza anterioară, care era de 3,8%.
Revizuirea în sus se datorează în special eliminării măsurilor de plafonare. Chiar dacă unele dintre efecte vor fi atenuate de scăderea cererii sau de competiția dintre retaileri, în ansamblu, trendul general este de creștere.
Potrivit BNR, cele mai mari riscuri sunt legate de evoluția prețurilor la energie, la alimentele procesate și la produsele importate.
Cum explică comercianții majorările de preț
Reprezentanții marilor lanțuri de magazine, dar și ai micilor comercianți, susțin că nu își doresc scumpiri, dar că ele sunt inevitabile. În absența plafonării, adaosul comercial va trebui să acopere cheltuieli mai mari cu utilitățile, salariile și transportul.
Unii retaileri au încercat deja să-și asigure stocuri mai mari înainte de iulie, cumpărând la prețuri mai mici. Dar aceste soluții sunt de scurtă durată.
„Costurile au crescut din toate direcțiile. Fără plafonare, trebuie să ținem cont și de chirii, și de energie, și de salarii. Nu avem altă variantă decât să ajustăm prețurile la raft.”, spun reprezentanții unei rețele de magazine din zona Moldovei.
Ce se întâmplă cu energia și cum afectează lanțul alimentar
De la 1 iulie, se elimină și plafonarea prețurilor la energie, măsură care a oferit o gură de oxigen multor sectoare economice. Pentru firme, acest lucru înseamnă tarife mai mari la curent, gaze, transport și refrigerare.
În industria alimentară, unde procesarea, depozitarea și transportul necesită consum constant de energie, efectul va fi imediat.
Producătorii care nu au contracte fixe la energie vor plăti tarifele pieței, care sunt în continuare ridicate. Acest lucru se va vedea în prețul produselor finale, de la lapte și carne, până la legume congelate sau alimente ambalate.
Fără măsuri de sprijin, populația va suporta singură impactul
În absența unui guvern funcțional, nu există deocamdată soluții legislative care să atenueze efectele acestor scumpiri. Nu au fost anunțate subvenții suplimentare, nici noi scheme de ajutor pentru categoriile vulnerabile.
În ultimele luni, puterea de cumpărare a scăzut, iar salariile nu au crescut suficient pentru a acoperi inflația. Asta înseamnă că mulți români vor fi nevoiți să renunțe la produse sau să caute variante mai ieftine.
Coșul lunar de cumpărături, pentru o familie cu venituri medii, se va scumpi cu minimum 200–300 de lei, în funcție de zona geografică, tipul de alimente consumate și numărul de membri.
