Ene Valentina
Pe data de 22 august, calendarul ortodox își deschide paginile pentru a aduce în lumină poveștile sfinților, iar printre aceștia, Sfântul Mucenic Agatonic își găsește locul de cinste. Într-o lume încărcată de credință și sacrificiu, viața acestui martir este un exemplu de curaj și statornicie pentru credincioșii ortodocși.
Sfântul Mucenic Agatonic a trăit în perioada domniei împăratului păgân Maximian, în orașul Nicomidia. El provenea dintr-o familie nobilă a cetății și a avut curajul să propovăduiască adevărul creștin și să-i îndemne pe ceilalți să renunțe la idolatrie și să abrace credința în Hristos.
Viața Sfântului Mucenic Agatonic
Într-o eră în care creștinismul era privit cu suspiciune și persecutat în mod violent, agerimea credinței lui Agatonic l-a adus în atenția autorităților. Evtolmie, guvernatorul Nicomidiei, a primit porunca de la împăratul Maximian să eradicheze creștinismul și să-i pedepsească pe cei ce mărturiseau pe Hristos.
Pe drumul său al martirajului, Agatonic a fost martorul atrocităților comise asupra altor creștini. În localitatea Carpin, sfântul Zotic și discipolii săi au fost răstigniți, iar Zotic a fost capturat și dus în Nicomidia. Aici a fost prins și Agatonic, împreună cu alți mărturisitori ai credinței, între care Teoprepie, Achindin și Severian.
Agatonic și ceilalți mărturisitori au fost duși în fața temutului împărat Maximian, care a văzut în acești creștini o amenințare la adresa puterii sale și a vechilor tradiții păgâne. Deși în fața prigoanei și morții, Agatonic și camarazii săi nu s-au clintit în credința lor, ci au rămas statornici în fața răutății.
Cum și-a găsit sfârșitul Sfântul Mucenic Agatonic
Pe drumul lor spre martiraj, Zotic, Teoprepie și Achindin și-au dat ultimul suflu, cedând rănilor și chinurilor îndurate. Severian a fost ucis cu sabia lângă Calcedon, rămânând astfel să fie împreună în mărturisirea lor până la capătul drumului.
Agatonic și ceilalți mărturisitori creștini au fost aduși în cetatea Silibria, unde suferințele lor au atins cote de neimaginat. Sub privirile împăratului Maximian, ei au fost torturați și chinuiți. Cu toate acestea, statornicia lor în credință nu a cedat nici în fața celor mai cumplite suferințe.
Pentru a pune capăt suferințelor lor, Agatonic și tovarășii săi au fost decapitați cu sabia. Într-o încununare de curaj și credință, ei au dobândit cununa vieții veșnice, adăugându-se astfel cetei mărturisitorilor lui Hristos. Povestea lor rămâne în amintirea credincioșilor, inspirându-i să rămână statornici în credința lor și să lupte pentru adevăr și dreptate.
Troparul Sfântului Mucenic Agatonic și al celor împreună cu dânsul
Glasul al 4-lea
Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Condacul Sfântului Mucenic Agatonic și al celor împreună cu dânsul
Glasul al 8-lea
Ceata îngerilor, ceata mucenicilor, și a Apostolilor Tăi, Cuvântule, se roagă totdeauna multei milostivirii Tale, Iubitorule de oameni, miluește-i pe toți, pentru Născătoarea de Dumnezeu, ca un îndurat.
Chemare bună câștigându-ți, cugetătorule de Dumnezeu, de la credința oamenilor celor vicleni te-ai întors, netemându-te de chinuri, Mărite Mucenice Agatonic. Pentru aceasta, te-ai făcut bunătăților moștenitor și ai luat cu cei împreună pătimitori cu tine, după vrednicie, cunună nestricăcioasă.
