Roxana
Amatorii de crenvurști au fost într-un adevărat impas emoțional recent, după ce un videoclip mai vechi care arăta cum se prepară această gustare a redevenit viral în online.
Clipul video, inițial prezentat pe Discovery Channel în 2019 și ulterior încărcat pe YouTube, a reapărut pe rețelele sociale, provocând reacții puternice și diverse. În timp ce unii fani ai crenvurștilor au mărturisit că imaginile i-au făcut să „poftească la și mai mulți crenvurști”, mulți alții au fost dezgustați după ce au aflat ce presupune, cu adevărat, procesul de producție a acestora.
Crenvurștii, cunoscuți ca o gustare originară din Germania, sunt un produs culinar care a câștigat rapid popularitate în întreaga lume. Dar în spatele aparenței inofensive și al gustului sărat, se ascunde un proces de producție și o listă de ingrediente care ar putea să schimbe complet părerea consumatorilor.
Ingredientele reale ale crenvurștilor – mai mult decât doar carne
Conform videoclipului încărcat pe YouTube, crenvurștii sunt preparați dintr-un amestec de carne de porc, vită și pui. Cu toate acestea, carnea folosită nu este cea de cea mai bună calitate. De fapt, se folosesc resturi de carne, subproduse și chiar rămășițe care în alte circumstanțe ar putea fi considerate inutilizabile. Astfel, ceea ce ar putea părea o sursă de proteină de învredere înseamnă, de fapt, o utilizare ingenioasă a unor resturi.
Prima etapă a procesului de producție presupune tocarea cârnii și amestecarea acesteia cu alte ingrediente: resturi de carne de pui, amidon alimentar, sare și diverse arome pentru a îmbunătăți gustul. Amidonul joacă un rol esențial în menținerea consistenței crenvurștilor, oferindu-le acea textură fină și suculentă, în timp ce sarea și aromele contribuie la aspectul și gustul familiar.
Pentru a conferi suculență compoziției, se adaugă apă care este pulverizată peste tocătură și apoi amestecată într-un container mare, încăpător. În plus, producătorii includ și sirop de porumb și alți îndulcitori, pentru a face crenvurștii mai atrăgători pentru consumatori. Această combinație este apoi prelucrată de către o mașinărie care transformă compoziția de carne într-o emulsie fină, gata pentru următorii pași ai procesului de producție.
Carne dezosată mecanic și aditivi – ce se ascunde în „pachetul” de crenvurști
Crenvurștii sunt, în realitate, o pastă formată din diverse resturi de carne, tendoane, șoric, slănină și alte subproduse care nu pot fi utilizate în alte tipuri de preparate din carne. Un alt ingredient cheie este carnea dezosată mecanic, cunoscută sub acronimul MDM, care este obținută prin prelucrarea resturilor de carne și oaselor pentru a extrage cât mai multă materie comestibilă.
Această metodă de obținere a cărnii ridică adesea probleme de calitate, întrucât proporția de grăsime din crenvurști poate ajunge până la 40%. Această grăsime este principalul vinovat pentru potențialul de îngrășare și pentru crețterea nivelului colesterolului, aducând numeroase riscuri pentru sănătate.
Un alt element important în compoziția crenvurștilor sunt nitriții și nitrații de sodiu (E250 și E251). Aceste substanțe sunt folosite pentru a împiedica dezvoltarea bacteriei care cauzează botulismul, dar și pentru a conferi crenvurștilor acea culoare rozalie și apetisantă. Totuși, utilizarea lor nu este lipsită de controverse, existând studii care sugerează că nitriții pot avea efecte negative asupra sănătății, mai ales dacă sunt consumați în cantități mari și pe termen lung.
Pe lângă nitriți, crenvurștii mai conțin și monoglutamat de sodiu (E621), un potențiator de aromă care intensifică gustul. Monoglutamatul de sodiu, deși apreciat pentru capacitatea sa de a îmbunătăți gustul alimentelor, a fost asociat cu diferite efecte negative, inclusiv reacții alergice sau simptome precum dureri de cap și amețeli la anumite persoane.
„Deși par dietetici, crenvurștii au o calitate îndoielnică și sunt bogați în grăsimi și aditivi. Alături de cârnați, salamuri, și diverse tipuri de șuncă, crenvurștii sunt frecvent consumați de copii, fie încă de la grădinițe și școli, fie în meniurile de acasă”, avertizează Liana Conțiu, nutriționist – dietetician specializat în Nutriție Clinică și Comunitară.
Această combinație de ingrediente ridică numeroase întrebări în ceea ce privește impactul crenvurștilor asupra sănătății, mai ales în cazul consumului regulat, de către copii. Grăsimea, nitriții, monoglutamatul de sodiu și adaosurile mari de sodiu fac din crenvurști un produs care nu ar trebui să fie consumat în exces.
Procesul de producție – din emulsie la ambalare
Un alt moment care a uimit internauții este viteza cu care crenvurștii sunt preparați. Conform naratorului din videoclip, în doar 35 de secunde se poate produce un șir de crenvurști care ar putea încercui un stadion de două ori.
Emulsia de carne este prelucrată și apoi turnată în membrane subțiri pentru a forma crenvurștii. Această pastă este apoi supusă unui tratament special cu „fum lichid”, care are rolul de a le conferi aroma afumată specifică. După trecerea prin acest duș de fum, crenvurștii sunt mutați într-un cuptor, unde sunt gătiți până când se îmbină toate aromele și texturile.
După coacere, crenvurștii sunt înmuiați într-un bazin cu apă sărată, pentru a se răci și a înceta procesul de gătire. Această procedură asigură că textura rămâne fermă, iar produsul final este pregătit pentru ambalare și livrare.
Deși procesul de producție poate părea eficient și bine pus la punct, detaliile despre ingredientele utilizate au generat numeroase reacții negative în mediul online. Mulți consumatori au fost dezgustați de faptul că aceste produse, aparent inofensive, conțin atât de multe subproduse și aditivi. „Nu cred că mai mănânc vreodată”, a declarat unul dintre utilizatorii care a vizionat videoclipul, în timp ce altcineva a adăugat: „Mă bucur că nu mănânc crenvurști de obicei”.
Impactul asupra sănătății și alternativele mai sănătoase
Problemele principale ridicate de crenvurști sunt legate de calitatea slabă a ingredientelor, nivelul ridicat de grăsimi, conținutul de nitriți și nitrați, dar și cantitatea mare de sodiu și aditivi. Grăsimea saturată contribuie la crețterea nivelului de colesterol, în timp ce nitriții sunt considerați potențial periculoși pentru sănătate, mai ales în cantități mari. De asemenea, adaosurile de monoglutamat de sodiu și alți potențiatori de aromă fac din crenvurști un aliment care poate provoca dependență prin gustul său puternic și intensificat artificial.
Nutriționiștii recomandă moderație în consumul de crenvurști și înlocuirea acestora cu opțiuni mai sănătoase, cum ar fi carne slabă gătită acasă, preparate de casă și alte tipuri de proteine de calitate mai bună. Crenvurștii făcuți din carne de calitate superioară, cu mai puține grăsimi și aditivi, sunt de asemenea o opțiune, deși este important ca eticheta să fie citită cu atenție.
„Este important ca părinții să fie atenți la alimentația copiilor și să evite produsele foarte procesate, pline de aditivi și grăsimi saturate. Consumul frecvent de crenvurști și alte mezeluri poate avea efecte negative pe termen lung asupra sănătății”, atrage atenția Liana Conțiu, nutriționist.
Astfel, deși crenvurștii pot fi o opțiune rapidă și comodă pentru mesele zilnice, este important să ne gândim de două ori înainte de a-i consuma frecvent. Ingredientele ascunse și procesul de producție ridică numeroase semne de întrebare în privința sănătății și siguranței lor. Consumul ocazional poate fi acceptabil, dar este de dorit să optăm pentru produse alimentare mai naturale și mai puțin procesate, pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
