Ana Sasu
Tichetele de masă ar putea crește la 50 de lei pe zi, dacă proiectul depus în Senat va fi adoptat, însă diferența pe care angajații o vor simți efectiv în buzunar este mai mică decât pare la prima vedere. În cazul unui salariat care lucrează 21 de zile într-o lună și primește valoarea maximă, suma încărcată pe cardul de masă ar putea ajunge la 1.050 de lei, cu 105 lei peste nivelul corespunzător unui tichet de 45 de lei. După taxele aferente, avantajul financiar suplimentar ar fi însă de aproximativ 85 de lei. Mai mult, eventuala majorare a plafonului nu ar obliga fiecare angajator să acorde automat valoarea maximă de 50 de lei.
Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai răspândite beneficii extrasalariale oferite angajaților din România, iar într-o perioadă în care prețurile alimentelor continuă să reprezinte o parte importantă din bugetul unei familii, orice majorare a valorii acestora atrage imediat atenția salariaților.
La prima vedere, creșterea de la 45 la 50 de lei pe zi înseamnă cinci lei în plus pentru fiecare zi lucrată, ceea ce poate părea o diferență importantă atunci când suma este calculată pentru întreaga lună. Totuși, valoarea nominală încărcată pe cardul de masă nu trebuie confundată cu avantajul financiar net, deoarece tichetele sunt supuse contribuției la sănătate și impozitului pe venit, iar taxele sunt suportate prin rețineri din veniturile salariatului.
Există și o altă precizare esențială pentru angajații care se așteaptă ca valoarea tichetelor să ajungă automat la 50 de lei imediat după eventuala adoptare a proiectului. Suma de 50 de lei ar reprezenta valoarea maximă legală, iar angajatorii ar continua să poată stabili valoarea efectiv acordată în funcție de propriul buget.
Tichetele de masă ar putea ajunge la 50 de lei pe zi
Proiectul aflat în discuție propune ca valoarea maximă a tichetului de masă să crească la 50 de lei pentru fiecare zi lucrată, față de nivelul maxim de 45 de lei luat în calcul în prezent. Diferența zilnică este de cinci lei, însă efectul devine mai vizibil atunci când sunt adunate toate zilele lucrătoare ale unei luni.
Pentru exemplul unui angajat care lucrează 21 de zile într-o lună și beneficiază de valoarea maximă, la 45 de lei pe zi suma totală ajunge la 945 de lei. Dacă plafonul va urca la 50 de lei și angajatorul va decide să acorde întreaga valoare, același salariat ar putea primi 1.050 de lei pe cardul de masă.
Diferența nominală este, așadar, de 105 lei pe lună, însă calculele nu se opresc aici, deoarece regimul fiscal aplicabil tichetelor reduce avantajul financiar efectiv.
În prezent, pentru exemplul unei valori lunare de 945 de lei, aproape 180 de lei reprezintă taxele reținute din salariu, fiind vorba despre contribuția la sănătate și impozitul pe venit. Din acest motiv, orice discuție despre majorarea tichetelor trebuie să țină cont nu doar de suma care apare pe card, ci și de impactul fiscal suportat de angajat.
În scenariul în care valoarea maximă va ajunge la 50 de lei, salariatul din exemplul anterior ar avea 105 lei în plus încărcați pe card pentru cele 21 de zile lucrate, însă câștigul suplimentar după taxe este estimat la aproximativ 85 de lei.
Această diferență este importantă pentru că o majorare anunțată drept „cinci lei în plus pe zi” poate crea impresia unui avantaj net mai mare decât cel care rămâne efectiv după fiscalizare.
Pe parcursul unui an, diferența poate deveni însă relevantă pentru bugetul unei familii, mai ales în cazul gospodăriilor în care doi membri primesc tichete de masă și ambii angajatori decid să acorde valoarea maximă permisă de lege.
Cât primește un angajat care lucrează 21 de zile pe lună
Un calcul simplu arată foarte clar diferența dintre situația actuală și cea care ar putea apărea după eventuala adoptare a proiectului. Pentru 21 de zile lucrate și un tichet de 45 de lei, suma încărcată pe card este de 945 de lei, în timp ce un tichet de 50 de lei ar ridica valoarea lunară la 1.050 de lei.
Așadar, cardul de masă ar avea cu 105 lei mai mult într-o asemenea lună, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 11% a valorii nominale a beneficiului.
Totuși, suma respectivă nu trebuie privită separat de taxele suportate de salariat, deoarece creșterea valorii tichetelor atrage și o creștere corespunzătoare a obligațiilor fiscale.
Potrivit calculelor prezentate pentru această variantă, avantajul suplimentar real ar fi de aproximativ 85 de lei după taxe.
În practică, suma lunară poate varia și în funcție de numărul zilelor pentru care sunt acordate tichetele, deoarece acestea sunt legate de zilele lucrate și nu reprezintă un beneficiu lunar fix identic indiferent de situație.
O lună cu 20 de zile eligibile va produce o valoare diferită față de una cu 21 sau 22 de zile, astfel încât suma de 1.050 de lei trebuie înțeleasă drept exemplul unui angajat care primește 50 de lei pentru 21 de zile.
De asemenea, nu trebuie confundată valoarea cardului de masă cu salariul net primit în cont. Tichetele au o destinație specifică, iar taxele aferente influențează venitul salarial disponibil.
Din acest motiv, pentru un angajat interesat să afle exact cât va câștiga în plus, calculul relevant trebuie să includă atât majorarea încărcată pe card, cât și efectul fiscal.
Chiar și așa, într-un context în care cumpărăturile alimentare reprezintă o cheltuială importantă pentru majoritatea gospodăriilor, aproximativ 85 de lei suplimentari în termeni de avantaj financiar pot conta, mai ales dacă măsura este privită pe durata unui an întreg.
Diferența nu schimbă radical venitul unei familii, dar poate acoperi o parte dintre cumpărăturile obișnuite și poate compensa într-o anumită măsură scumpirile acumulate la produsele alimentare.
Nu toți angajații vor primi automat 50 de lei
Aceasta este probabil cea mai importantă precizare pentru salariații care aud despre majorarea tichetelor de masă. Chiar dacă proiectul va fi adoptat și plafonul va ajunge la 50 de lei, acest lucru nu înseamnă că toate cardurile de masă din România vor fi încărcate automat cu această valoare pentru fiecare zi lucrată.
Majorarea propusă se referă la valoarea maximă permisă, iar angajatorul este cel care decide ce sumă poate acorda, în funcție de bugetul disponibil și de politica de beneficii aplicată în companie.
Diferența dintre „valoare maximă” și „valoare obligatorie” este esențială.
Dacă legea permite un tichet de până la 50 de lei, o companie care acordă o valoare mai mică nu este automat obligată să treacă la plafonul maxim doar pentru că acesta a fost majorat.
Situația actuală arată foarte clar această diferență. Potrivit datelor citate în materialul care prezintă proiectul, numai patru din zece salariați beneficiază de valoarea maximă a tichetelor de masă, iar pentru unii angajați valoarea acordată nu ajunge nici măcar la 20 de lei pe zi.
Prin urmare, efectele unei eventuale modificări legislative pot fi foarte diferite de la o companie la alta.
Un angajator poate decide să majoreze valoarea direct la 50 de lei.
Altul poate acorda o creștere mai mică.
O companie care se confruntă cu dificultăți financiare poate decide să păstreze valoarea actuală, dacă legislația nu stabilește o obligație diferită.
Pentru salariat, adevărata informație importantă nu este doar dacă Parlamentul aprobă noul plafon, ci și ce decizie ia angajatorul său după intrarea în vigoare a modificării.
De aceea, anunțurile potrivit cărora „toți angajații vor primi 50 de lei pe zi” ar fi înșelătoare în forma actuală a informațiilor.
Corect este că tichetele ar putea avea o valoare maximă de 50 de lei, iar companiile care doresc și își permit să acorde plafonul integral ar putea ajunge la această sumă, potrivit Observator.
Majorarea ar putea aduce miliarde de lei în economie
Discuția despre tichetele de masă nu privește exclusiv bugetul individual al angajaților, deoarece acest beneficiu generează un volum important de consum și are efecte mai largi asupra economiei.
Potrivit informațiilor prezentate în contextul proiectului, tichetele de masă au generat peste 21 de miliarde de lei, iar majorarea plafonului ar putea introduce suplimentar aproximativ 2,4 miliarde de lei anual în economie.
Explicația este legată de modul în care sunt utilizați acești bani.
Tichetele sunt destinate cumpărăturilor alimentare și meselor, ceea ce înseamnă că sumele ajung într-o mare măsură în circuitul economic prin magazine, supermarketuri, restaurante și alte unități care acceptă plata prin acest sistem.
O creștere a valorii poate însemna astfel o capacitate mai mare de consum pentru angajați, dar și încasări suplimentare pentru comercianții din domeniul alimentar.
Impactul real depinde însă de numărul companiilor care vor decide să majoreze efectiv beneficiul acordat salariaților.
Dacă plafonul crește doar în legislație, dar o parte importantă dintre angajatori păstrează valorile actuale, efectul economic va fi mai redus decât într-un scenariu în care majoritatea companiilor aleg să ofere cei 50 de lei.
În același timp, pentru angajatori, orice majorare a beneficiilor acordate salariaților reprezintă o cheltuială suplimentară, iar deciziile vor fi luate în funcție de situația financiară a fiecărei firme.
Companiile mari, care folosesc deja valoarea maximă a tichetelor ca instrument pentru atragerea și păstrarea angajaților, ar putea avea un interes mai mare să treacă la noul plafon.
În cazul firmelor mici, cu marje financiare reduse, decizia poate fi mai dificilă.
Din această perspectivă, modificarea plafonului oferă posibilitatea acordării unui beneficiu mai mare, dar nu garantează că această posibilitate va fi utilizată uniform în întreaga economie.
Ce trebuie să știe angajații despre noua valoare a tichetelor
Înainte ca salariații să își facă planuri pornind de la valoarea de 50 de lei, trebuie reținut că proiectul este depus în Senat și trebuie să parcurgă procedura legislativă înainte ca schimbarea să poată produce efecte. La momentul publicării informației, valoarea de 50 de lei reprezintă o propunere, nu un beneficiu care se acordă deja tuturor angajaților.
Dacă proiectul va fi adoptat în forma prezentată, primul efect va fi creșterea plafonului maxim pe care angajatorii îl pot acorda.
Pentru un salariat cu 21 de zile lucrate, diferența dintre un tichet de 45 de lei și unul de 50 de lei este de 105 lei în valoarea lunară încărcată pe card, de la 945 la 1.050 de lei. După luarea în calcul a taxelor, avantajul suplimentar este estimat la aproximativ 85 de lei.
Al doilea lucru important este că angajatorul nu ar fi obligat, doar prin creșterea plafonului, să acorde suma maximă.
Acest aspect contează în special pentru salariații care primesc în prezent tichete sub valoarea maximă, deoarece noul plafon nu înseamnă automat că diferența până la 50 de lei va fi acoperită de companie.
Angajații vor trebui, așadar, să urmărească atât parcursul proiectului legislativ, cât și comunicările propriului angajator.
Abia după adoptarea unei eventuale modificări și după decizia companiei se va putea spune concret ce valoare va avea tichetul pentru fiecare salariat.
Exemplul celor 1.050 de lei lunar este relevant doar pentru persoana care lucrează 21 de zile eligibile și căreia angajatorul îi acordă plafonul integral de 50 de lei.
Pentru ceilalți, valoarea poate fi mai mică.
Dincolo de aceste diferențe, proiectul readuce în discuție rolul tichetelor de masă într-o perioadă în care costul alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor gospodăriilor.
O creștere cu cinci lei pe zi nu reprezintă o transformare spectaculoasă a veniturilor, însă, acumulată pe parcursul unei luni și apoi al unui an, poate oferi un sprijin suplimentar pentru cumpărăturile de zi cu zi.
Pentru moment, însă, angajații trebuie să privească suma de 50 de lei drept un posibil nou plafon, nu drept o majorare garantată.
Dacă proiectul va deveni lege, diferența decisivă va fi făcută ulterior de fiecare angajator, în funcție de bugetul disponibil și de valoarea tichetelor pe care decide să o acorde propriilor salariați.
Sursa foto: Arhivă
