Loredana Ionescu
Soția lui Călin Georgescu implicată într-un dosar imobiliar a stârnit numeroase reacții în spațiul public românesc. Cristela Georgescu a dat în judecată statul român în legătură cu un imobil din Constanța. Procesul scoate la iveală detalii legate de retrocedări, proprietăți și drepturi litigioase. Conflictul juridic implică și mai multe rude ale Cristelei Georgescu, care revendică drepturi asupra proprietății. Dosarul atrage atenția asupra problemelor nerezolvate ale retrocedărilor din România.
Primele informații despre soția lui Călin Georgescu implicată într-un dosar imobiliar
Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, a fost implicată într-un dosar imobiliar înregistrat la Tribunalul Constanța. Cazul vizează o dispută legată de dreptul de proprietate asupra unui imobil situat în orașul natal al Cristelei Georgescu. Împreună cu șase rude, aceasta a intentat proces împotriva Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor. Reclamanții cer clarificarea regimului juridic asupra proprietății respective.
Soția lui Călin Georgescu a urmat o carieră de succes în domeniul bancar înainte de a se dedica terapiilor alternative. A fost director general adjunct al CityBank SA și ulterior a devenit practician holistic. Domeniile sale de expertiză includ sănătatea naturală, detoxifierea, regenerarea celulară și iridologia clinică. Prin acțiunea în instanță, ea urmărește să recupereze drepturile de proprietate ale familiei sale.
În data de 3 aprilie 2025, a fost depusă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Constanța. Obiectul dosarului este „obligația de a face”, vizând prezentarea unor acte necesare pentru intabulare. Până la acest moment, nu a fost stabilit primul termen de judecată pentru această cauză.
Imobilul în litigiu este situat în Constanța și face obiectul unor dispoziții de restituire parțială emise de Primărie. Această situație a generat numeroase neclarități privind drepturile de proprietate ale persoanelor implicate. Dosarul reflectă dificultățile tipice ale retrocedărilor imobiliare din România.
Detalii despre procesul intentat de soția lui Călin Georgescu împotriva statului român
În centrul dosarului deschis de soția lui Călin Georgescu se află solicitarea de obligare a pârâtei la prezentarea documentelor originale. Reclamanții cer pârâtei să furnizeze contractul de vânzare-cumpărare și certificatul fiscal necesare intabulării. Actele solicitate sunt esențiale pentru finalizarea procedurii de înscriere în cartea funciară.
Rudele Cristelei Georgescu susțin că au notificat în repetate rânduri pârâta. Aceștia au cerut ca documentele să fie prezentate la un notar public în vederea completării formalităților. Notificările au inclus termene clare și solicitări explicite privind predarea actelor.
Potrivit informațiilor publicate, notificările au fost ignorate de pârâtă. Aceasta a refuzat sistematic să se prezinte la notar sau să pună la dispoziție actele cerute. În fața acestei situații, reclamanții au decis să apeleze la instanța de judecată.
În plus, dosarul are legături cu un alt litigiu anterior, înregistrat în 2023 la Judecătoria Constanța. În respectivul caz, rudele Cristelei Georgescu au solicitat alte măsuri reparatorii în legătură cu același imobil. Cazurile reflectă persistența unor conflicte imobiliare nerezolvate în zona Constanței.
Argumentele prezentate de partea pârâtă în dosarul Cristelei Georgescu
În fața instanței, pârâta a adus argumente solide în apărarea sa. Aceasta a susținut că notificările primite erau neclare și depășeau cadrul legal. A afirmat că actele originale nu pot fi predate unor persoane fără garanții solide.
Pârâta a explicat că actul de vânzare-cumpărare și certificatul fiscal sunt documente esențiale. Predarea acestora către terți ar putea duce la abuzuri sau la pierderea dreptului de proprietate. În plus, ea a subliniat că notificările conțineau confuzii privind adresa exactă a imobilului.
Argumentele pârâtei s-au bazat pe prevederile Codului civil privind protecția proprietății private. Ea a indicat că fiecare proprietar trebuie să își gestioneze intabularea proprie. Nu există obligația legală de a furniza acte originale altor persoane interesate.
În același timp, pârâta a precizat că există mai multe imobile distincte în acea zonă a Constanței. Această situație a dus la confuzii între reclamanți și a complicat procedurile de intabulare. Aceste explicații au fost luate în considerare de instanțele de judecată.
Hotărârile instanțelor în dosarul soției lui Călin Georgescu
Judecătoria Constanța a respins cererea rudelor Cristelei Georgescu pe 16 februarie 2024. Instanța a stabilit că temeiul juridic invocat nu era aplicabil speței deduse judecății. Reclamanții nu au demonstrat existența unei obligații legale de predare a documentelor.
Ulterior, rudele Cristelei Georgescu au formulat apel împotriva hotărârii Judecătoriei. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Constanța, care a confirmat decizia primei instanțe. Tribunalul a apreciat că dispozițiile legale invocate nu susțin cererea de chemare în judecată.
În motivarea deciziei, Tribunalul a explicat că fiecare proprietar are drepturi și obligații distincte asupra părții sale de imobil. Reclamanții trebuie să-și exercite drepturile individual, fără a impune obligații altor proprietari. De asemenea, instanța a respins solicitarea privind predarea actelor originale.
Pe 31 ianuarie 2025, Tribunalul Constanța a respins apelul ca nefondat. Rudele Cristelei Georgescu au fost obligate la plata a 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Această hotărâre este definitivă și marchează încheierea litigiului inițial.
Consecințele litigiului și noul proces intentat de soția lui Călin Georgescu
După pierderea procesului inițial, soția lui Călin Georgescu și rudele sale au deschis un nou dosar. De această dată, pârât este Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Prin această acțiune, reclamanții încearcă să obțină drepturi de compensare pentru partea nerecuperată a imobilului.
Procesul vizează aplicarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea 247/2005 privind reforma proprietății. Cristela Georgescu și rudele sale solicită despăgubiri pentru bunurile care nu au putut fi restituite în natură. Noul proces este în fază incipientă și nu a fost stabilit primul termen de judecată,
„Rudele Cristelei Georgescu au arătat că prin dispoziția din 25.05.2017 a Primăriei Municipiului Constanţa privind restituirea parțială în natură a imobilului și acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 au fost puși în posesie în baza Legii nr. 10/2001, dispunându-se restituirea parțială, în natură, a unor imobile. Pentru spațiul locativ situat în Constanța, s-a dispus restituirea parțială în natură, cu excepția spațiului situat la parterul imobilului, ocupat cu contract de vânzare-cumpărare de pârâta din dosar, spațiu compus din două camere şi hol, suprafața locuinței fiind de 47,79 mp, precum și a suprafeței de teren atribuită în folosință de 47 mp.
Au precizat că pârâta a dobândit spațiul locativ prin contractul de vânzare-cumpărare din 20.11.1996. Întrucât formalitățile necesare intabulării imobilului precizat presupun și prezentarea în fața instituțiilor competente a documentelor de proprietate deținute de pârâtă, i-au solicitat acesteia în nenumărate rânduri să le pună la dispoziție, dar aceasta a refuzat. Au notificat pârâta, solicitându-i să se prezinte la data de 28.09.2020, la notar, şi să aducă la sediul biroului notarial actele de proprietate şi un certificat fiscal, necesare pentru intabularea dreptului de proprietate, însă nici de această dată pârâta nu s-a prezentat”, arată Fanatik.
În paralel, litigiul scoate în evidență dificultățile întâmpinate de cetățeni în retrocedarea proprietăților. Procedurile administrative și judiciare sunt adesea lungi și complicate. Mulți reclamanți se confruntă cu opoziția actualilor posesori sau cu lipsa de claritate a documentelor vechi.
Cazul Cristelei Georgescu ilustrează complexitatea litigiilor imobiliare din România postcomunistă. Disputele privind restituirile continuă să genereze conflicte între foștii proprietari și actualii deținători. Problemele juridice nerezolvate amână clarificarea regimului de proprietate asupra multor imobile.
Sursa foto: Arhivă
