Georgescu Dragos
Ion Iliescu, fost președinte al României și una dintre cele mai marcante figuri ale tranziției post-decembriste, s-a stins din viață marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Moartea sa marchează încheierea unui capitol esențial din istoria contemporană a țării. După o viață trăită în centrul puterii, Iliescu s-a retras complet în ultimii ani, trăindu-și ultimele luni în izolare și suferință, departe de scena politică ce l-a consacrat.
Ultima poză cu Ion Iliescu înainte să moară. Cum arăta fostul președinte al României
Fostul șef al statului a murit într-un spital din Capitală, unde era internat de mai bine de două luni. Diagnosticat cu o formă avansată de cancer pulmonar, Ion Iliescu a necesitat îngrijire medicală permanentă într-o secție de terapie intensivă. Medicii de la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu” au făcut eforturi continue pentru a-i stabiliza funcțiile vitale, însă starea sa de sănătate s-a deteriorat treptat, iar organismul slăbit nu a mai răspuns la tratament. În ciuda intervențiilor complexe, boala a evoluat rapid și a provocat complicații respiratorii severe care, în cele din urmă, i-au fost fatale.
Ion Iliescu se retrăsese din viața publică încă de la începutul anilor 2010, păstrând doar apariții extrem de rare și limitate la momente aniversare sau comemorative. Ultima sa apariție oficială datează din martie 2020, când a fost fotografiat la aniversarea a 90 de ani. În acea imagine, redescoperită în aceste zile de presă, fostul lider apărea vizibil slăbit, dar cu o expresie calmă, senină. Imaginea a fost interpretată de mulți ca un simbol al finalului discret al unei cariere politice îndelungate, controversate și definitorii pentru istoria postcomunistă a României.
În primăvara anului 2025, cu puțin timp înainte ca starea sa de sănătate să se înrăutățească, Ion Iliescu a transmis un scurt mesaj public, marcând astfel ieșirea definitivă din sfera politică. A fost singura intervenție a fostului președinte în ultimii ani, un mesaj sobru, cu tonuri de bilanț și reculegere. După acest moment, orice comunicare oficială din partea sa a încetat, iar fostul lider a intrat într-un con de umbră complet, preferând discreția și liniștea în fața unei vieți care a cunoscut atât glorie, cât și contestare.
Diagnostic dur și un final medical inevitabil
Ion Iliescu a fost internat la Spitalul „Agrippa Ionescu” în luna iunie 2025, după o agravare bruscă a stării sale generale. La scurt timp după internare, medicii i-au pus un diagnostic sever: cancer pulmonar în stadiu avansat. Pe fondul vârstei înaintate și al altor afecțiuni cronice preexistente, șansele de recuperare erau extrem de reduse. Fostul președinte a fost transferat în secția de terapie intensivă, unde a primit îngrijiri permanente.
Echipa medicală care l-a avut în grijă a recurs la tratamente invazive, menite să-i stabilizeze parametrii vitali. Cu toate acestea, evoluția bolii a fost accelerată, iar organismul său a cedat treptat. În ultimele zile de viață, Iliescu se afla în stare critică, conectat la aparate de ventilație, iar funcțiile organelor vitale erau menținute artificial. Surse medicale au confirmat că, în ciuda eforturilor susținute ale echipei ATI, intervențiile nu au mai avut efect, iar decesul s-a produs din cauze respiratorii, asociate cu degradarea ireversibilă a stării generale.
Autoritățile au decretat doliu național
La scurt timp după confirmarea oficială a decesului, Guvernul României a anunțat că ziua de joi, 7 august 2025, va fi marcată ca zi de doliu național. Drapelele de stat vor fi coborâte în bernă în toate instituțiile publice, iar canalele de televiziune și radio vor adapta grilele de programe în semn de respect. De asemenea, activitățile culturale și sportive vor fi restrânse sau amânate, în conformitate cu prevederile legale aplicabile în astfel de situații.
Decizia de a declara doliu național reflectă statutul fostului președinte în istoria României și recunoaște contribuția sa la tranziția politică postcomunistă. În ciuda controverselor care i-au marcat cariera, Ion Iliescu rămâne o figură centrală în evoluția statului român după 1989. A fost primul președinte ales prin vot universal, a avut trei mandate la conducerea țării și a jucat un rol-cheie în stabilizarea instituțională a noului regim democratic.
Funeralii de stat, organizate pe parcursul a două zile
Guvernul a aprobat organizarea unor funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Un comitet special, format din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului și ai familiei, coordonează toate evenimentele comemorative care vor avea loc pe 6 și 7 august 2025 în mai multe locații din București. Ceremoniile vor fi publice, dar se vor desfășura în condiții de securitate sporită și cu acces controlat pentru jurnaliști și public.
Ziua de miercuri, 6 august, va fi dedicată ceremoniei de priveghi, care va avea loc la Palatul Cotroceni. Potrivit programului transmis oficial, jurnaliștii acreditați vor avea acces controlat între orele 7:30 și 9:00 dimineața. Cortegiul funerar va ajunge la Palat în jurul orei 8:10, fiind întâmpinat cu onoruri militare pe Platoul Marinescu. Sicriul cu trupul neînsuflețit va fi depus în Sala Unirii, unde va fi oficiată o ceremonie religioasă restrânsă, în prezența familiei, oficialităților și invitaților.
Evenimentul va fi transmis în direct de Televiziunea Română, postul public fiind desemnat să asigure acoperirea mediatică oficială a întregului proces funerar. De asemenea, alte televiziuni comerciale vor avea acces limitat la imagini și la declarațiile care vor fi făcute cu acest prilej.
Ion Iliescu a fost președinte al României în trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. A fost liderul Frontului Salvării Naționale și principalul personaj politic în perioada imediat următoare căderii regimului Ceaușescu. De numele său se leagă organizarea primelor alegeri democratice, dar și evenimente precum Mineriadele, privatizările controversate din anii ’90 și dezvoltarea structurii de putere care avea să fie numită, mai târziu, „statul paralel”.
A fost atât contestat, cât și adulat. Pentru unii, Iliescu a fost garantul stabilității într-o perioadă haotică. Pentru alții, simbolul perpetuării metodelor autoritare și al refuzului unei rupturi clare de comunism. A fondat Partidul Social Democrat și a influențat decisiv viața internă a formațiunii până la finalul anilor 2000. După încheierea ultimului său mandat, a preferat să își păstreze influența mai mult în culise, fiind o prezență discretă, dar activă, în spatele unor decizii importante ale social-democrației românești.
În ultimii ani de viață, a fost implicat în mai multe dosare penale privind Revoluția din 1989 și Mineriada din 13–15 iunie 1990. Deși anchetele s-au desfășurat lent, prezența sa în instanțe a readus în atenția publicului întrebări esențiale despre asumarea trecutului recent. Ion Iliescu a negat constant orice implicare în acțiuni ilegale, susținând că a acționat în interesul stabilității naționale.
Ultimul adio. În ce cimitir va fi înmormântat
Locul de veci al fostului președinte a fost stabilit în Cimitirul Șerban Vodă – Bellu, în zona rezervată marilor personalități. Familia a ales acest loc pentru semnificația istorică și simbolică a spațiului, unde își dorm somnul de veci numeroase figuri marcante ale culturii și politicii românești. Ceremonia de înmormântare va avea loc joi, 7 august, în jurul prânzului, fiind precedată de o slujbă religioasă oficiată de reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române.
Cortegiul funerar va porni de la Palatul Cotroceni și va traversa centrul Capitalei, oprindu-se pentru un scurt moment de reculegere în Piața Revoluției, în fața fostului sediu al Comitetului Central, un loc emblematic pentru debutul carierei sale post-decembriste. La ceremonie vor participa reprezentanți ai tuturor instituțiilor statului, membri ai corpului diplomatic și numeroși cetățeni care vor veni să își ia rămas bun.
Ion Iliescu pleacă din viață cu o moștenire politică vastă și un impact profund asupra României moderne. Fie că este iubit sau detestat, numele său va rămâne legat de anii în care țara noastră și-a regăsit drumul democratic. Funeraliile sale nu sunt doar un eveniment solemn, ci și un moment de reflecție pentru o întreagă națiune.
