Redactia.ro

Cenușa din sobă la pomii fructiferi. Greșeala care poate îngălbeni frunzele merilor și prunilor

Cenușar scos dintr-o sobă pe lemne, cenușa din sobă folosită la pomii fructiferi

Cenușa din sobă la pomii fructiferi. Greșeala care poate îngălbeni frunzele merilor și prunilor

Cenușa din sobă pusă la pomii fructiferi e unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la țară. Se curăță soba dimineața, se scoate cenușarul, iar găleata ajunge în livadă, în jurul merilor, perilor, prunilor sau cireșilor. Gospodarii speră că pomii vor ierna mai bine și vor rodi mai mult la anul.

Obiceiul are o bază reală. Doar că nu funcționează pe orice pământ.

Pe un teren potrivit, cenușa aduce minerale și corectează aciditatea. Pe unul nepotrivit, poate face exact opusul a ceea ce vrei: pomul are hrană în sol, dar nu o mai poate lua.

Ce conține cenușa din sobă și de ce o iubesc grădinarii

Cenușa rămasă după arderea lemnului curat, netratat, păstrează o parte din mineralele din lemn. Cele mai importante sunt potasiul și calciul.

Potasiul ajută la echilibrul apei din țesuturile plantei și la formarea fructelor. Calciul ține structura celulelor. Magneziul, prezent și el, intră în producția de clorofilă. Pe lângă acestea, cenușa mai are fosfor și urme de mangan, zinc și bor.

Specialiștii agronomi de la Iowa State University estimează că cenușa de lemn are în jur de 5–7% potasiu, exprimat ca oxid de potasiu. Proporția variază după esența lemnului și după cum a ars focul.

Atenție însă: cenușa nu e un îngrășământ complet. Azotul se pierde aproape tot în foc. Așa că, oricâtă cenușă ai pune, pomul tot nu primește tot ce îi trebuie.

Când ajută cenușa la pomii fructiferi

Cel mai mare atu al cenușii este că reduce aciditatea pământului. Are reacție alcalină, deci ridică pH-ul. Asta contează pe terenurile prea acide, unde o analiză de sol arată că e nevoie de corecție.

Majoritatea pomilor fructiferi se simt bine într-un sol slab acid sau aproape neutru. Când pământul e prea acid, unele substanțe hrănitoare devin greu de luat de rădăcini. Acolo, o cantitate calculată de cenușă face două lucruri deodată: îndreaptă pH-ul și aduce potasiu și calciu.

Dar faptul că un pom arată obosit nu înseamnă că are nevoie de cenușă. Dacă pH-ul e deja bun, cenușa e inutilă și poate deveni periculoasă. Primul pas rămâne verificarea acidității solului.

Greșeala care îngălbenește frunzele pomilor

Pe un pământ care e deja alcalin, cenușa împinge pH-ul și mai sus. Iar la un pH ridicat, fierul din sol devine greu accesibil pentru rădăcini, chiar dacă există din belșug.

Rezultatul se vede pe frunze. Se îngălbenesc, dar nervurile rămân verzi. Fenomenul se numește cloroză ferică și păcălește mulți gospodari: pomul pare flămând, așa că primește și mai mult îngrășământ, iar problema se agravează.

Recomandarea agronomilor americani este clară: cenușa de lemn se evită când pH-ul solului trece de 7.

A doua greșeală frecventă e grămada de cenușă pusă chiar lângă trunchi. Logica pare simplă, mai multă cenușă, mai multă putere. În realitate, excesul ridică brusc pH-ul în acel loc și adună săruri care ard rădăcinile fine, exact cele care absorb apa și hrana.

A treia ține de ce bagi în sobă. În livadă merge doar cenușa din lemn natural. Cea din lemn vopsit, lăcuit, din mobilă veche, PAL, deșeuri sau cărbune poate lăsa în pământ reziduuri și metale de care nu ai nevoie. Nici brichetele cu aditivi nu sunt o alegere sigură.

Cenușa la meri, peri, pruni și cireși: ce trebuie știut

Nu există pom care să ceară obligatoriu cenușă. Totul depinde de specie, de vârstă, de portaltoi și, mai ales, de pământul în care crește.

Mărul poate profita de potasiu și calciu doar dacă solul e prea acid. Pe teren neutru sau alcalin, cenușa nu e recomandată.

Părul tolerează o cantitate calculată pe solurile acide, dar nu trebuie să devină un ritual de fiecare toamnă.

Prunul beneficiază de corectarea unui sol prea acid, însă numai după ce știi ce teren ai.

Cireșul și vișinul sunt sensibili la alcalinitate. Pe un pământ cu pH mare, cenușa grăbește apariția clorozei.

Piersicul și caisul, des plantați pe terenuri calcaroase, nu ar trebui să primească automat cenușă. Acolo, încă puțin material alcalin înseamnă și mai multe probleme cu microelementele.

Iar afinii sunt cazul extrem. Au nevoie de sol puternic acid, așa că pentru ei cenușa e de evitat cu totul.

Câtă cenușă se pune și când

Mulți caută o rețetă exactă: o cană, o găleată, un kilogram la pom. O asemenea doză generală poate induce în eroare. Un teren nisipos reacționează altfel decât unul argilos, iar cenușa de fag nu e identică cu cea de salcâm.

Specialiștii de la University of New Hampshire insistă ca doza să fie stabilită pe baza analizei de sol și a puterii cenușii de a neutraliza aciditatea. Cu alte cuvinte, nu pui cenușă în fiecare an doar pentru că ai.

Cât despre momentul aplicării, noiembrie nu e o regulă. Potasiul din cenușă se dizolvă ușor, iar ploile de toamnă și zăpada topită îl pot spăla din sol. Agronomii de la Oregon State University avertizează tocmai asupra acestui risc în sezonul rece.

Dacă analiza arată că livada are nevoie, alege o zi în care pământul nu e înghețat, nu e îmbibat de apă și nu se anunță ploi mari. Cenușa se împrăștie uniform pe suprafața de sub coroană, fără grămezi lângă trunchi și fără să atingă scoarța.

Ce să nu faci niciodată cu cenușa în livadă

Câteva obiceiuri care par nevinovate strică tot efectul:

  • să torni cenușa direct lângă trunchi;
  • să o pui fără să știi pH-ul pământului;
  • să folosești cantități mari, „ca să fie”;
  • să o amesteci cu uree sau îngrășăminte cu amoniu, pentru că reacția alcalină face azotul să se piardă sub formă de amoniac;
  • să o aplici an de an, indiferent de nevoi;
  • să o folosești ca tratament contra bolilor: cenușa nu e fungicid și nu oprește rapănul, monilioza sau cancerul bacterian.

Dacă terenul nu are nevoie de cenușă, există variante mai potrivite. Compostul bine maturat îmbunătățește structura pământului și hrănește viața din sol, fără să umble prea mult la pH. Pentru lipsa de potasiu se poate alege un îngrășământ dedicat, iar pentru un sol prea acid, amendamentele calcaroase se dozează mai ușor.

Găleata cu cenușă din sobă nu e nici leac minune, nici pericol. E un instrument. Iar o analiză de sol făcută o dată la câțiva ani spune mai mult despre ce îi trebuie livezii decât orice obicei moștenit.

adsmedia.ro - Ad Network
Motocoasa Electrica Cu Acumulator
Cantar Smart Cu Aplicatie
Lampa Solara LED SIKS Cu Telecomanda
Lanterna de cap LED SIKS, Profesionala, Incarcare USB
Ghirlanda Luminoasa Decorativa SIKS
Feliator multifunctional EDAR® manual, 8 setari de grosime, alb/gri
Etichete: