Nicolescu Daniela
Pe 4 septembrie 2025, credincioșii ortodocși îi pomenesc pe Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei, și pe cei trei prunci care au pătimit împreună cu el, precum și pe alți sfinți martiri pomeniți în această zi. Calendarul ortodox marchează această dată ca fiind una de rugăciune, reculegere și evlavie, în amintirea curajului și credinței neclintite a celor care au suferit pentru apărarea Bisericii și a lui Hristos.
Deși nu este sărbătoare cu cruce roșie, ziua este considerată importantă în tradiția creștină și recomandată pentru post, rugăciune și milostenie.
Sfântul Sfințit Mucenic Vavila – viață, credință și jertfă
Sfântul Vavila a fost arhiepiscop al Antiohiei, trăind în vremea împăratului păgân Decius (249-251). În acea perioadă, creștinii erau supuși prigoanelor, iar credința în Hristos era pusă la încercare.
În timpul unui festival păgân organizat la Antiohia, împăratul Decius a dorit să intre în biserică și să asiste la slujba condusă de episcop, încercând să își impună autoritatea și să profaneze locul sfânt. Vavila, știind că prezența împăratului urma să fie folosită pentru a ridica idolatria deasupra credinței creștine, a ieșit în întâmpinarea lui și i-a interzis accesul în biserică.
Acest gest curajos l-a înfuriat pe împărat. Temându-se însă de reacția credincioșilor, Decius nu a acționat imediat. Abia a doua zi, a ordonat arestarea episcopului și incendierea bisericii.
Procesul și martiriul Sfântului Vavila
Aducându-l în fața lui, împăratul i-a cerut Sfântului Vavila să se închine idolilor păgâni pentru a-și „ispăși vina”. Sfântul a răspuns cu fermitate:
„Oricine s-ar ridica împotriva lui Dumnezeu și vrea să pângărească locașul Lui nu e demn de respect și devine dușman al Domnului.”
Refuzul său categoric l-a condamnat la moarte. Împăratul a poruncit să fie legat în lanțuri grele și condus prin cetate pentru a fi umilit. În fața suferinței, Sfântul Vavila a răspuns cu o credință de neclintit:
„Pentru mine, aceste lanțuri sunt la fel de onorabile cum îți este ție coroana imperială. Moartea pentru Hristos îmi este la fel de dulce cum îți este ție viața.”
Cei trei prunci și mama lor, exemple de credință
Alături de Sfântul Vavila se aflau trei tineri credincioși – Urban, Prilidjan și Epoloniu, precum și mama lor, Cristodula. Împăratul a încercat să îi convingă să renunțe la Hristos, promițându-le bogății și protecție.
Dar răspunsul lor a fost unul simplu și hotărât: au ales să moară decât să își piardă credința. Decius a ordonat ca tinerii să fie biciuiți, fiecare primind atâtea lovituri câți ani avea. În final, împăratul a decis ca toți să fie arși cu foc și decapitați.
Prin jertfa lor, cei patru au devenit mărturisitori ai credinței și modele de curaj pentru creștinii din toate timpurile.
Sfântul Vavila și cei 84 de copii martiri
Tot în această zi, calendarul ortodox amintește de un alt episod dramatic petrecut în vremea prigoanelor împotriva creștinilor. În timpul împăratului Maximian, Sfântul Vavila dascălul din Antiohia a fost arestat împreună cu 84 de copii pe care îi învăța să creadă în Hristos.
Împăratul a încercat să îi convingă să se închine zeilor păgâni, promițându-le viață, bogăție și onoruri. Copiii, întăriți în credință de dascălul lor, au refuzat cu hotărâre:
„Creștini suntem și nu vom jertfi idolilor. Anatema să fie zeii voștri!”
Văzând că nici rugămințile, nici amenințările nu îi clintesc, Maximian a poruncit ca toți cei 84 de copii și dascălul lor să fie martirizați prin decapitare.
Trupurile lor au fost adunate de creștini și îngropate cu evlavie la Bizanț, devenind izvor de rugăciune și sfințenie pentru generațiile următoare.
Sfânta Ermiona, fiica Sfântului Apostol Filip
Pe 4 septembrie, Biserica o pomenește și pe Sfânta Ermiona, una dintre fiicele Sfântului Apostol Filip. Ermiona a fost cunoscută pentru credința sa puternică și darul tămăduirii.
Trăind în vremea împăratului Traian, ea vindeca bolnavii invocând numele lui Hristos. Chemată la judecată pentru credința sa, a refuzat să renunțe la creștinism, chiar și sub bătăi și chinuri cumplite.
Se spune că a fost supusă la cazne înfiorătoare, dar a rămas nevătămată, iar minunea a adus mulți păgâni la credință. În cele din urmă, împăratul a poruncit să fie decapitată. Moaștele sale au fost îngropate cu cinste la Efes.
Alți sfinți pomeniți pe 4 septembrie
Biserica îi cinstește astăzi și pe:
- Sfinții Teotim și Teodul, care, după ce au crezut în Hristos, au fost arși de vii;
- Sfinții Mucenici Chentirion, Ochean, Teodor, Amian și Iulian, care au murit după chinuri grele în timpul împăratului Maximian;
- Sfinții Haritina, Eutihia, Petronie, Zarvil, Tatuil și Veveea, martirizați pentru refuzul de a jertfi idolilor.
Tradiții și obiceiuri pe 4 septembrie
Ziua de 4 septembrie nu este sărbătoare cu cruce roșie, dar pentru credincioși este o zi de post și rugăciune.
Ce se recomandă:
- Participarea la Sfânta Liturghie și pomenirea sfinților martiri;
- Rugăciune pentru curaj și întărirea credinței;
- Milostenie față de cei aflați în suferință;
- Post pentru curățarea sufletului și apropierea de Dumnezeu.
În unele zone, tradiția spune că rugăciunile rostite astăzi pentru sănătate și ocrotirea copiilor au o putere aparte, întrucât sfinții pomeniți și-au dat viața pentru apărarea celor mici și nevinovați.
Semnificația zilei pentru credincioși
Pomenirea Sfântului Vavila și a martirilor din această zi amintește creștinilor de forța credinței și de curajul mărturisirii. Exemplele lor arată că adevărata credință nu se clatină în fața prigoanei și că sufletul curat este mai valoros decât orice bogăție lumească.
Pentru credincioși, această zi este un prilej de reflecție: cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a ne păstra credința, valorile și principiile morale?
Pe 4 septembrie 2025, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, cei trei prunci martiri, Sfânta Ermiona și mulți alți sfinți care și-au dat viața pentru Hristos.
Deși nu este o sărbătoare marcată cu cruce roșie, această zi are o semnificație profundă pentru creștini: este o chemare la rugăciune, recunoștință și întărirea credinței.
Sfinții pomeniți pe 4 septembrie rămân modele de curaj, demnitate și iubire pentru Dumnezeu, inspirându-i pe credincioși să își păstreze credința vie, indiferent de încercări.
