Cutremurul de 5,7 din noaptea de marți spre miercuri i-a trezit din somn pe bucureșteni și a readus în discuție o întrebare veche: cât de pregătită e Capitala pentru un seism major? Harta accelerațiilor seismice arată diferențe importante între cartiere. Scenariile autorităților vorbesc despre peste 1.000 de clădiri care s-ar putea prăbuși.
Harta seismică a Bucureștiului: unde e cel mai sigur să locuiești. Cartierele cu cel mai mare risc în caz de cutremur
Harta seismică a Bucureștiului a devenit, după cutremurul din această săptămână, unul dintre cele mai căutate subiecte de către locuitorii Capitalei. Și pe bună dreptate. Seismul de miercuri a fost un avertisment pe care puțini l-au ignorat.
Cutremurul, cu magnitudinea de 5,7, s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea și s-a simțit puternic în București. Seismul a avut loc la o adâncime de 120,8 kilometri, iar mișcarea a durat între cinci și zece secunde.
Pentru mulți bucureșteni, au fost secunde lungi. Destul de lungi cât să se întrebe: ce s-ar fi întâmplat dacă era mai puternic?
Cutremurul din 18 noiembrie, un semnal de alarmă
Nu a fost un seism devastator, dar a fost simțit de foarte mulți oameni. Peste 3.500 de oameni din toate zonele țării au scris pe site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului ce au simțit. Două persoane au fost rănite în urma cutremurului.
Echipele IGSU nu au raportat pagube materiale în mai multe județe și în București. Însă discuția despre clădirile vechi ale Capitalei a pornit imediat.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a avertizat că unele clădiri din România sunt atât de degradate încât nu mai pot fi consolidate și ar trebui demolate și reconstruite.
informat
Contextul face ca avertismentul să sune și mai grav. Bucureștiul se apropie de 50 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cel mai tragic seism din istoria recentă a României, care a lăsat în urmă peste 1.500 de morți, cei mai mulți chiar în Capitală.
Ce arată harta seismică a Bucureștiului
Harta care circulă acum este legată de Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Capitalei pentru 2026, cunoscut sub numele de PAAR 2026. Documentul a fost adoptat de Consiliul General al Municipiului București pe 30 septembrie 2026, cu 36 de voturi.
Planul include scenariile din Conceptul național de răspuns post-seism, elaborat în 2021 de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Harta nu vorbește despre clădiri, ci despre teren. Mai exact, despre accelerația seismică, adică despre cât de puternic se poate mișca solul într-o anumită zonă în timpul unui cutremur. Cu cât accelerația e mai mare, cu atât construcțiile sunt supuse unor solicitări mai mari.
Trebuie precizat un aspect pe care informațiile disponibile nu îl detaliază. Nu se menționează cine a realizat efectiv harta și nici ce tip de sol sau ce valori exacte de amplificare există în fiecare zonă.
Cartierele cu cel mai mare risc seismic din București
Potrivit hărții, cea mai mare accelerație seismică se înregistrează în nordul orașului. Aici intră Băneasa și zona Otopeni, unde în ultimii ani s-au construit foarte multe vile, dar și Pantelimon.
Pentru mulți, vestea e surprinzătoare. Nordul Capitalei e asociat, de obicei, cu zonele rezidențiale noi, cu case moderne și prețuri mari. Dar accelerația seismică nu ține cont de valoarea proprietăților.
Asta nu înseamnă că o casă nouă din Băneasa e automat nesigură. O construcție proiectată și executată corect, după normele actuale, este gândită să reziste. Înseamnă doar că, în aceste zone, terenul se poate mișca mai puternic, iar calitatea construcției contează și mai mult.
Unde e cel mai sigur să locuiești în București
La polul opus se află zonele cu cea mai mică accelerație seismică. Pe hartă apar aici Vitan, Berceni și Republica.
Pentru locuitorii acestor cartiere, vestea e liniștitoare, dar nu absolută. Un teren mai stabil nu salvează o clădire veche, degradată sau construită greșit. Riscul real depinde de combinația dintre teren și starea fiecărui bloc.
Între cele două extreme se află zonele cu risc intermediar. Aici intră 1 Mai, Titulescu, Militari, Cotroceni, Tei, Floreasca, Balta Albă, Titan și Drumul Taberei.
Un detaliu interesant privește Sectorul 6. Potrivit datelor din plan, aici nu există nicio clădire încadrată ca pericol public.
Câte clădiri s-ar putea prăbuși la un cutremur major
Cele mai recente scenarii estimează că, la un cutremur major, peste 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuși, iar aproximativ 33.000 ar putea suferi avarii grave.
Planul descrie două scenarii.
Primul are în vedere un cutremur cu magnitudinea între 7,4 și 8,1 Mw, produs în Vrancea, la o adâncime între 90 și 110 kilometri. În acest caz, între 838 și 33.569 de clădiri de locuit din București ar putea fi grav avariate. În Ilfov, numărul ar fi între 739 și 19.234. Efectele s-ar resimți în 31 de județe și în Capitală.
Al doilea scenariu vizează un cutremur cu magnitudinea între 7,4 și 7,7 Mw, la o adâncime mai mare, între 130 și 150 de kilometri. Aici, estimările arată între 430 și 2.608 clădiri de locuit grav avariate în București.
Diferența dintre limitele de jos și cele de sus ale intervalelor e uriașă. Ea arată cât de greu e de anticipat comportamentul fiecărei clădiri și cât de mult contează parametrii exacți ai unui cutremur.
Clădirile cu risc seismic: câte sunt pe fiecare clasă
Datele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic arată cât de mare este problema.
O evidență anterioară indica 415 clădiri în clasa I de risc seismic și aproximativ 490 în clasa a II-a.
Datele din PAAR 2026, prezentate în aprilie, arată 491 de clădiri în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 12 în clasa a IV-a.
Pe lângă acestea, alte 1.458 de clădiri sunt încadrate în categorii mai vechi de urgență, care nu se suprapun cu actualele clase de risc.
Pentru cine vrea să cumpere sau să închirieze o locuință, verificarea încadrării clădirii în lista de risc seismic ar trebui să fie un pas obligatoriu.
Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur
Specialiștii în situații de urgență au câteva recomandări clare.
Dacă blocul nu este în pericol imediat de prăbușire, e mai sigur să rămâi înăuntru decât să încerci să ieși. Scările sunt printre cele mai vulnerabile zone ale unei clădiri.
Regula de bază este simplă: te apleci, te adăpostești și te ții bine. De exemplu, sub o masă solidă, protejându-ți capul și gâtul.
Păstrează-ți calmul. Uită-te în jur și îndepărtează-te de zonele deteriorate sau de obiectele care pot cădea.
Ce faci imediat după cutremur
Nu folosi liftul. Nici scările, până nu sunt verificate pentru fisuri.
Verifică dacă există scurgeri de gaz doar cu apă și săpun. Dacă simți miros de gaz, deschide geamul, închide robinetul de gaz și îndepărtează orice sursă de foc.
Nu aprinde lumânări, chibrituri sau brichete. Scurgerile de gaz sunt frecvente după cutremure.
Dacă apa curge încă la robinet, fă o rezervă.
Nu te întoarce într-o clădire avariată. Stai afară, departe de clădiri, copaci, stâlpi și cabluri electrice.
Vorbește la telefon cât mai scurt, ca să nu blochezi rețelele. Sună la 112 doar pentru urgențe reale.
Înainte de a reveni într-o locuință rămasă în picioare, verifică informațiile autorităților locale, oprește utilitățile și fotografiază pagubele pentru asigurare.
Pregătirea face diferența
Cutremurul din 18 noiembrie nu a provocat o tragedie. Dar a arătat, încă o dată, că Bucureștiul trăiește cu un risc pe care nu și-l permite să-l uite.
Harta seismică nu poate spune când va veni următorul cutremur mare. Poate spune însă unde terenul se va mișca mai puternic și unde clădirile vechi vor fi puse cel mai greu la încercare. Pentru fiecare bucureștean, asta înseamnă două lucruri simple: să știe în ce fel de clădire locuiește și să știe ce are de făcut în cele câteva secunde care contează.






















