Mirela Loșniță
Ajutoarele sociale ar putea deveni mai strict condiționate de căutarea activă a unui loc de muncă, atât în România, cât și în alte state europene. Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm în acest sens, vorbind despre necesitatea descurajării nemuncii și a eliminării oricăror mecanisme care permit evitarea angajării în economia reală.
În mai multe țări europene, inclusiv în Germania, autoritățile au început să înăsprească regulile privind acordarea ajutoarelor sociale. Guvernul german a aprobat reforma celebrului „venit de cetățean”, o formă de sprijin social intens contestată în ultimii ani. Beneficiarii care nu își caută activ un loc de muncă sau refuză oferte considerate rezonabile riscă reduceri consistente sau chiar pierderea completă a ajutorului.
Noi condiții pentru ajutoarele sociale
La aproximativ trei ani de la introducerea venitului minim garantat, Germania a decis să renunțe la această formulă și să o înlocuiască cu un nou mecanism, mai restrictiv. Proiectul de lege, inițiat de ministrul Muncii, prevede sancțiuni mai clare și mai rapide pentru cei care nu respectă obligațiile asumate. Reducerile pot ajunge la 30% timp de trei luni, iar în cazul refuzului repetat de a colabora cu agențiile de ocupare a forței de muncă, ajutorul poate fi suspendat complet, inclusiv sprijinul pentru plata locuinței.
Autoritățile germane subliniază că fiecare caz va fi analizat individual, iar persoanele vor avea dreptul la audieri, inclusiv telefonice sau față în față. Totuși, simpla dispariție sau refuzul de a răspunde nu va mai putea fi folosit ca metodă de evitare a sancțiunilor. Excepții sunt prevăzute doar pentru situații medicale sau cazuri sociale grave.
Ce spune premierul Ilie Bolojan despre situația din România
Și în România, tema ajutoarelor sociale a intrat în centrul atenției. Premierul Ilie Bolojan a declarat că este necesară reducerea ajutoarelor de șomaj și eliminarea formelor de evitare a muncii, în condițiile în care economia se confruntă cu un deficit major de forță de muncă.
”Noi avem un deficit de forţă de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca. Asta înseamnă să venim cu o legislaţie de genul acesta, fără echivoc, pentru că în orice mare oraş din România nu ai cu cine lucra, este un deficit de forţă de muncă. La 30-40 de kilometri de unde poţi să faci naveta în condiţii decente, nu e normal să ai ajutoare de şomaj care se întind pe şase luni sau pe un an de zile. Nu e normal aşa ceva. Aici trebuie să lucrăm la reducerea ajutoarelor de şomaj, la reducerea şi eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”, a declarat premierul Ilie Bolojan, în emisiunea Apropo TV.
Ilie Bolojan a vorbit și despre pensionările anticipate, pe care le consideră o problemă majoră. Potrivit acestuia, retragerea din activitate la 48–50 de ani înseamnă pierderea unor oameni aflați la vârful maturității profesionale, care ar putea contribui în continuare la economie.
De asemenea, premierul a atras atenția asupra supraîncărcării sectorului public, susținând că în multe instituții există prea mulți angajați raportat la volumul de muncă. Soluțiile propuse includ reducerea personalului, digitalizarea și măsuri clare care să încurajeze angajarea în sectorul privat.
Indemnizații, concedii medicale și alte vulnerabilități ale sistemului
Ilie Bolojan a menționat și numărul mare de beneficiari ai indemnizațiilor de handicap, precum și creșterea suspectă a concediilor medicale în anumite perioade ale anului. Potrivit datelor oficiale, doar anul trecut statul a cheltuit aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale.
În România, acordarea ajutorului social este reglementată de Legea 196/2016, care introduce venitul minim de incluziune. Acesta este destinat familiilor și persoanelor singure aflate în situații de vulnerabilitate, cu scopul de a preveni sărăcia și excluziunea socială.
”În condiţiile în care te poţi pensiona la 48-50 de ani, atunci când eşti la maturitate profesională, oamenii, când ar putea întoarce comunităţii acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturităţii profesionale în pensie. Trebuie să eliminăm posibilităţile de pensionare anticipată şi să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în aşa fel încât să avem mai mulţi oameni şi mai mulţi oameni de calitate în economia reală”, a subliniat premierul.
Pentru a beneficia de acest sprijin, solicitantul trebuie să depună cerere la primărie, însoțită de documente doveditoare și un angajament de plată. Cererile pot fi depuse atât fizic, cât și online, iar dreptul la ajutor este acordat doar după verificarea situației reale a solicitantului.
”M-au întrebat unii colegi ”şi ce o să facă? O să se angajeze în sectorul privat? Păi şi dacă nu sunt competitivi? Păi îi plătim degeaba în sectorul public?” Sunt pachete de măsuri care ţin de a reduce personalul în sectorul public, de a fi eficienţi, de a digitaliza pe de-o parte, de a veni cu măsuri care să încurajeze munca şi să sancţioneze nemunca”, a afirmat premierul.
Şeful Executivului a mai spus că ”avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizaţie de handicap”.
”În mod evident este mult şi din analizele statistice se vede evident că numărul acestora, în anumite comunităţi, în anumite domenii, ies din orice statistică. Din nou, trebuie să corectăm aceste lucruri pentru că, în loc să ducem banii şi să-i ajutăm exact pe cei care au nevoie, care într-adevăr au probleme grave de sănătate, noi disipăm banii şi oameni care ar putea fi acoperiţi de o muncă în economie, reuşesc pe diferite tehnici să fugă de asta”, a mai spus Bolojan. Premierul a mai spus că avem ”milioane de zile pe an de concedii medicale luate de oameni din sectorul public şi din sectorul privat”.
”Doar anul trecut am plătit şase miliarde de lei pentru concedii medicale în România şi bineînţeles pot fi întrebat, dar vreţi să nu mai daţi concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Nu aşa se pune problema, dar, dacă atunci când eşti între Crăciun şi Anul Nou şi se vede o explozie de îmbolnăvire înseamnă că ceva este suspect acolo. Dacă între Paştele Ortodox şi cel greco-catolic dintr-odată explodează concediile medicale înseamnă că ceva nu este în regulă. Gândiţi-vă că la un moment dat piloţii TAROM s-au îmbolnăvit într-o dimineaţă, toţi aveau probleme de sănătate în masă”, a completat Bolojan.
