Mirela Loșniță
România a primit aprobarea oficială a Comisia Europeană pentru proiectele de apărare propuse spre finanțare prin mecanismul european SAFE, urmând să beneficieze de fonduri în valoare totală de 16,68 miliarde de euro. Anunțul a fost făcut joi de executivul comunitar, care a precizat că primele plăți vor fi virate în luna martie 2026, după parcurgerea etapelor formale de aprobare la nivelul Consiliul Uniunii Europene.
România, printre marii beneficiari ai programului SAFE
Decizia marchează un pas major în consolidarea capacităților de apărare ale României, în contextul eforturilor accelerate ale Uniunii Europene de a-și întări securitatea. În paralel, la nivel intern, aprobarea proiectelor este însoțită de controverse legate de lipsa de transparență privind lista exactă a investițiilor propuse de Guvern.
Potrivit Comisiei, au fost aprobate planurile naționale de apărare pentru opt state membre: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Executivul comunitar a înaintat Consiliului UE propunerea de acordare a asistenței financiare, în urma unei evaluări riguroase a planurilor depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța momentului pentru securitatea europeană.
„Anul trecut, UE a înregistrat mai multe progrese în domeniul apărării decât în deceniile anterioare. Cartea albă și Foaia de parcurs privind pregătirea pentru 2030 au permis statelor membre să mobilizeze până la 800 de miliarde EUR pentru apărare. Aceasta include suma de 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune – SAFE. Am aprobat acum un lot inițial de planuri SAFE pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Ceilalți vor urma la scurt timp după aceea. În prezent, este urgent ca aceste planuri să fie aprobate de Consiliu pentru a permite efectuarea rapidă a plăților.”, a declarat aceasta.
Nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu încă din luna septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței. România se numără printre principalii beneficiari, cu o alocare de 16,68 miliarde de euro. Prin comparație, Cipru va primi 1,18 miliarde de euro. În total, cele opt state membre aprobate în această primă etapă pot accesa aproximativ 38 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse.
După evaluarea Comisiei, Consiliul UE are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare. Ulterior, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, iar primele tranșe vor fi virate în martie 2026. Mecanismul SAFE prevede condiții avantajoase: o dobândă maximă de 3%, o perioadă de grație de 10 ani și un termen de rambursare de până la 45 de ani, aspecte considerate esențiale pentru statele cu deficite bugetare ridicate, inclusiv România.
În paralel cu aprobarea europeană, la nivel național a apărut o controversă legată de secretizarea listei proiectelor propuse de Guvern pentru finanțare prin SAFE. Potrivit unor surse citate de Economedia, Consiliul Suprem de Apărare a Țării ar fi decis clasificarea acestor informații. Administrația Prezidențială nu a confirmat explicit decizia, dar a invocat cadrul legal existent, potrivit căruia hotărârile CSAT se comunică doar instituțiilor vizate, cu excepția cazurilor în care se decide altfel.
„Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Consiliului se comunică numai autorităților administrației publice şi instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel”, a transmis Administrația Prezidențială
Lipsa de transparență contrastează cu abordarea altor state din regiune. Bulgaria a publicat o listă detaliată a achizițiilor vizate prin SAFE, incluzând radare 3D, sisteme de apărare aeriană, lansatoare multiple de rachete, obuziere autopropulsate, muniție, drone și sisteme anti-dronă. Polonia a prezentat, la rândul său, informații despre investiții în sisteme anti-dronă, inteligență artificială pentru apărare și proiecte spațiale. Premierul polonez Donald Tusk a declarat că, prin SAFE, vor putea fi finanțate inclusiv drumuri și căi ferate cu relevanță strategică.
În România, mai mulți oficiali promiseseră anterior că lista achizițiilor va fi făcută publică. Ministrul Economiei, Radu Miruță, afirma că publicul va afla ce va cumpăra Armata Română, iar ministrul de Externe, Oana Țoiu, declara că lista finală a achizițiilor va fi făcută publică după transmiterea către Comisie. Până în prezent, însă, aceste informații nu au fost făcute publice, alimentând dezbaterea privind transparența utilizării fondurilor europene pentru apărare.
„Datorită eforturilor noastre, vom putea finanța și drumurile și căile ferate care au legătură directă cu securitatea statului polonez prin programul SAFE”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk.
În România, mai mulți oficiali promiseseră anterior că lista achizițiilor va fi făcută publică. Ministrul Economiei,
„După 29 noiembrie veți ști public ce va cumpăra Armata Română, nu încă de la cine, ci de la potențialii furnizori”, afirma Radu Miruţă, completat de Oana Ţoiu, ministrul de Externe.
„Lista finală, atât a achiziţiilor României, cât şi a altor ţări, va fi făcută publică, către Comisie şi apoi către publicul general, la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an”, a spus aceasta.
