Georgescu Dragos
Curtea de Apel București a decis vineri, 16 ianuarie, să amâne pronunțarea în dosarul care vizează contestarea numirilor lui Mihai Busuioc și Dacian Dragoș în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională a României. Hotărârea instanței prelungește incertitudinea într-un caz cu miză instituțională majoră, care a generat deja ample controverse juridice și reacții în spațiul public.
Decizia Curții de Apel București în cazul celor doiu judecători de la CCR, Busuios și Dacian Dragoș
Ședința de judecată era programată pentru ora 9:00 și urma să aibă loc în cadrul Completului 9 Fond. După mai puțin de 30 de minute de la începerea dezbaterilor, instanța a decis amânarea cauzei, fără a stabili pe loc o soluție pe fond. Prin această decizie, Curtea de Apel a lăsat în suspans cererile de suspendare a actelor administrative prin care cei doi au fost desemnați judecători constituționali.
Dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București vizează două acte distincte de numire. În cazul lui Dacian Dragoș, este contestat decretul prezidențial prin care acesta a fost desemnat judecător al Curții Constituționale. În cazul lui Mihai Busuioc, obiectul contestației îl reprezintă hotărârea Senatului prin care acesta a fost numit în aceeași funcție.
Demersul juridic a fost inițiat de avocata Silvia Uscov, care a solicitat suspendarea executării celor două acte administrative. Argumentul central invocat este legat de îndeplinirea condiției de vechime profesională prevăzută de lege pentru ocuparea funcției de judecător constituțional.
Potrivit legislației în vigoare, un judecător CCR trebuie să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior. Avocata susține că această condiție nu ar fi îndeplinită în cazul celor doi.
Amânarea pronunțării, decisă după respingerea cererii de recuzare
Decizia de amânare a pronunțării vine la o zi după un alt moment procedural important. Joi, instanța a respins, în camera de consiliu, cererea de recuzare formulată împotriva judecătoarei Olimpiea Crețeanu, magistratul desemnat să soluționeze cauza.
Cererea de recuzare a fost analizată separat, conform procedurilor legale, iar soluția de respingere poate fi atacată cu recurs. Totuși, potrivit regulilor procedurale, acest recurs va fi judecat odată cu fondul cauzei, nu separat.
Astfel, judecătoarea Olimpiea Crețeanu a rămas învestită cu soluționarea dosarului, iar decizia de amânare a pronunțării a fost luată în acest context procedural clarificat.
Ce apare pe portalul instanțelor despre dosar
Pe portalul instanțelor de judecată, în dreptul cauzei privind numirea lui Dacian Dragoș, este consemnată soluția de amânare. Mențiunea indică data de 16 ianuarie 2026, ora estimată 9:00, completul 9 Fond și soluția pe scurt: „Amână cauza”.
Această mențiune confirmă faptul că instanța nu a intrat, cel puțin deocamdată, în analiza detaliată a cererilor de suspendare. Prin urmare, actele de numire rămân în vigoare până la o eventuală soluție contrară.
Controversa privind vechimea profesională
Miza principală a dosarului este interpretarea condiției de vechime profesională. Avocata Silvia Uscov susține că atât Mihai Busuioc, cât și Dacian Dragoș nu ar întruni cerința legală de 18 ani vechime în specialitatea juridică, așa cum este definită de lege.
În sprijinul acestui argument, au fost invocate parcursurile profesionale ale celor doi și modul în care ar trebui calculate perioadele relevante de activitate. Tema vechimii profesionale este una sensibilă, deoarece interpretările pot varia în funcție de natura funcțiilor ocupate și de cadrul normativ aplicabil la momentul respectiv.
La începutul săptămânii, avocata a extins demersurile juridice și a introdus și alte acțiuni în instanță, prin care solicită anularea actelor de numire, nu doar suspendarea acestora.
Poziția exprimată de Tudorel Toader
În spațiul public, dosarul a fost comentat și de Tudorel Toader, profesor universitar și fost judecător constituțional. Acesta a exprimat o opinie fermă cu privire la șansele de reușită ale demersurilor în instanță.
Tudorel Toader a declarat că se așteaptă ca ambele sesizări să fie respinse, însă pe motive diferite. În cazul lui Mihai Busuioc, apreciază că acțiunea va fi respinsă ca inadmisibilă. În cazul lui Dacian Dragoș, consideră că cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Argumentația lui Toader se bazează pe natura actelor contestate și pe limitele controlului judecătoresc exercitat asupra acestora.
De ce hotărârea Senatului este greu de contestat
Referitor la situația lui Mihai Busuioc, Tudorel Toader a explicat că hotărârea Senatului nu poate fi atacată în contencios administrativ. El a invocat Legea nr. 177 din 2010, care a stabilit că hotărârile Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dar nu și controlului de legalitate.
Mai mult, potrivit interpretării sale, hotărârile Parlamentului cu caracter individual nu pot fi contestate nici la Curtea Constituțională. Acest aspect ar face ca acțiunea vizând numirea lui Busuioc să fie inadmisibilă din punct de vedere juridic.
Această interpretare este una consacrată în jurisprudența constituțională, dar rămâne de văzut dacă instanța va adopta aceeași abordare în acest caz concret.
